Fostul stadion ”olimpic” al echipei Carpați Mârșa, scos la licitație. Costă puțin peste 200 de mii de euro. E a doua bază sportivă vândută în județ, după cea a Gaz Metan Mediaș

Complexul sportiv al fostei echipe de fotbal din perioada comunistă, Carpați Mârșa, e scos la licitație. Același lucru s-a întâmplat recent și cu baza de antrenament a altei formații celebre în județ, falimentară între timp, Gaz Metan Mediaș.

Complexul sportiv rămas în urma uzinei Mecanica Mârșa e împărțit în două pachete, în cadrul licitației.

Primul vizează nucleul stadionului și include ruinele terenului de fotbal cu tribuna din beton, alături de un al doilea teren de fotbal, gazonat, prevăzut cu pistă de atletism. Suprafața totală 30.130 mp.

Pentru acest pachet, prețul de pornire la licitație este stabilit la 1.090.550 de lei (218.110 euro).

A doua variantă scoasă la licitație include întreaga bază sportivă, pe o suprafață totală de 32.500 mp. Pe lângă fostul stadion și terenul de fotbal cu pistă de atletism, pachetul mai cuprinde terenul de rugby, terenurile de tenis și volei, precum și clădirea „locuință stadion”, o construcție ridicată în 1969.

Prețul de pornire la licitație pentru acest pachet este de 1.176.400 de lei (235.280 de euro).

Falimentul Mecanica Mârșa. Vânzări pe bucăți din 2018

În 2018 era programată licitația pentru vânzarea bunurilor fostei întreprinderi Mecanica SA, intrată în faliment. Au fost scoase atunci la vânzare peste 30 de active, al căror preț total de pornire la licitație este de peste 64,7 milioane de lei, cu tot cu TVA. În acel moment, este cea mai mare licitație de executare a unei firme din județul Sibiu.

Înființată în 1939 și producătoare de remorci, semiremorci și caroserii, Mecanica SA din Mârșa a mers mai mult pe pierdere după 1989.

În 2017, pe statele de plată ale uzinei mai apăreau cel mult 71 de salariați. Apoi, pe porțile fostei întreprinderi nu mai intră nimeni în afară de 13 paznici, un contabil și administratorul. Și nici măcar pentru aceștia, fosta uzină nu mai reușește să producă banii de salarii.

“Având în vedere discrepanța dintre cheltuieli și venituri în momentul de față ne aflăm în situația de a nu fi achitat salariile aferente lunilor aprilie-mai 2018 și obligațiile la bugetul de stat aferente salariilor februarie – mai 2018. Mai mult decât atât, pentru lunile februarie-martie salariile au fost achitate de acționarul d-nul Cotora Constantin care a avansat sumele de bani necesare“, se arăta într-un convocator adresat, în cursul acestei luni, creditorilor societății cu sediul în Mârșa.

Sucursală Skoda

Mecanica Mârșa a fost înființată în 1939 ca o sucursală a Skoda, iar până în 1959 producția era exclusiv militară. Ulterior, în jurul anilor ’80, la Mârșa a început producția de utilaje pentru industria extractivă. În 2003, partea destinată producției civile a fost privatizată, în urma datoriilor imense acumulate. A mai funcționat câțiva ani ca producătoare de mijloace de transport auto de mărfuri.

Precedentul Gaz Metan Mediaș

În octombrie anul trecut, lichidatorul judiciar al Clubului Sportiv Gaz Metan Mediaș anunța scoaterea la licitație a fostei baze de antrenament a echipei pentru 1,45 de milioane de euro, conform licitatiapublica.ro.

Era vorba de un teren de 17.572 mp, un altul de 5.165 mp și o clădire în suprafață desfășurată de 244, toate aflate în proprietatea Club Sportiv Gaz Metan Mediaș.

Prețul de pornire al licitației a fost 1.452.723 euro fără TVA.

Administrația locală a anunțat atunci Turnul Sfatului că nu va participa la licitație: prețul e prea mare și nici nu sunt bani prevăzuți pentru o astfel de investiție.

”Oricât de interesați am fi, prețul este mult prea mare pentru posibilitățile noastre actuale.

Oricum, bugetul fiind aprobat la începutul anului nu aveam de unde să știm ca va fi scoasă la vânzare baza sportivă, motiv pentru care nici nu am bugetat fonduri pentru a achiziționa astfel de bunuri”, a declarat primarul Gheorghe Roman.

Clubul a falimentat în anul 2022. Pe parcursul sezonului 2021-2022 al Ligii I, clubul s-a confruntat cu grave dificultăți financiare, iar jucătorii de bază au început să părăsească echipa.

Clubul a început să fie penalizat continuu cu puncte în clasament  pentru că sportivii nu au mai fost plătiți, iar echipa reușește să termine chinuit sezonul pe ultimul loc.

Inițial retrogradată, pe rând, în Liga a II-a și ulterior în Liga a III-a, clubul intră în cele din urmă în faliment și dispare în vara anului 2022.

Cum era prezentată Mârșa în 1985: ”Există o sală de sport pe două nivele cu toate dotările necesare, inclusiv tabelă electronică, cum nu se află la Sibiu

”Flacăra” din mai 1985 prezenta un amplu reportaj din Mârșa, loc în care se dezvolta, susțineau jurnaliștii, una din cele mai importante baze sportive din județ. Sala de sport de aici, se menționa în articol, era peste ce avea municipiul Sibiu în acea perioadă.

”Există o asociaţie sportivă (cunoscuta „Carpaţi” Mîrşa) cu 9 secţii, din care hadbalul (locul V), şi judo sunt în divizia A, fotbalul şi rugby în B, halterele au dat un vicecampion balcanic, recentul campion european de judo, Ilie Şerban, a plecat tot de aici.

Există o sală de sport pe două nivele cu toate dotările necesare (inclusiv tabelă electronică) cum nu se află la Sibiu, de pildă, există şi un stadion cu o altă tabelă electronică şi cu instalaţii de refacere corespunzătoare), se află în construcţie un alt stadion, de dimensiuni olimpice şi cu funcţionalităţi olimpice”, scria jurnalistul revistei Flacăra.

Planurile pe 1990 în Mârșa: microhidrocentrală, fotbal în Divizia A și peste 14 mii de oameni

În 1985, în planul pe cinci ani, ”cincinalul”, așa cum se discuta în perioada comunistă, Mârșa urma să aibă ambiții de oraș.

”Privirea şi sufletul lui Simion Stoichiţă, secretarul Comitetului de partid din întreprindere, un veritabil primar al aşezării, trepidează, capătă o anume frenezie cînd ne prezintă realizările de pînă acum și perspectivele de dezvoltare socială ale „coloniei“: aici avem sere, dincoace o gospodărie anexă (cu 500 de porci), dincoace pătulele de porumb („nu mai cunosc întreprinderi de utilaj greu cu oameni (din care 123 de femei), cu o medie de virată de 22 de ani.

E important ca la sfîrşitul fiecărei zile, fiecare să fie mulţumit cu ceea ce a făcut. Dacă omul are suflet pentru fabrică, simte ceva din aceste discuţii, au un efect asupra lui“.

Pe Viorel Grovu l-a adus la Mîrşa dragostea de locurile natale (meseria o începuse In 1960 la „Steagul Roşu” Braşov) şi prestigiul fabricii din Mîrşa.

„Aici e una din cele mai serioase şcoli de constructori de maşini. Nu mă mai atrage viaţa de oraş. Am trei copii, locuim aici într-un apartament de 4 camere şi nu intenţionez să-l orientez în alte părţi , e de lucru destul şi aici“.

Alexandru Necşulescu, şeful secţiei 910, este la Mîrşadin 1957 („sînt cel mai vechi, in afară de pensionari“).

Slătinean de baştină, a desţelenit la Mîrşa terenul multor generaţii de tineri muncitori. A pus suflet în tot ceea ce a făcut, în afara şi înăuntrul uzinei, de la amprenta de profesionalism şi hărnicie pe care a imprimat-o in toate secţiile prin care a trecut, la pasiunea cu care s-a ocupat de activitatea culturală sau de cu asemenea resurse agricole, în fiecare an luăm în acord global terenuri de la C.A.P. Avrig şi aşa ne rezolvăm aceste probleme“), acolo făceau stadionul, lîngă el un hotel pentru sportivi, alături un service-auto, vom lărgi strada la patru benzi, vom face intrarea în urbe pe partea cealaltă şi-n 1990, cînd vom avea 14 000 de oameni şi stadionul va fi gata sunt condiţii să jucăm şi-n divizia A.

Vom adăuga liceului încă 16 săli de clasă (acum în grupul şcolar al întreprinderii sunt peste 1 700 de elevi cuprinşi în şcoala profesională, şcoala de maiştri şi liceul industrial), vom termina canalizarea, azi (18 mai) a intrat în funcţiune prima din cele trei microhidrocentrale construite de noi pe rîul Jibra (cu o putere totală de 190 kW), captatoarele solare au început să producă apa caldă…”, se preciza în articol.

Sursa foto: Google Maps