Victor Clopotar din Brateiu, căldărarul care cucerește Viena și New York-ul: „Mă știe lumea ca fiind căldărarul de la Calvin Klein”

Cu ciocanul în mână și foaia de cupru pe nicovală, Victor Clopotar din Brateiu transformă metalul în obiecte care ajung în expoziții internaționale, la Viena, New York, Paris, Oslo sau Veneția. Povestea lui a fost publicată pe pagina de socializare a președintei Consiliului Județean, Daniela Cîmpean.

În postare se povestește că Victor provine dintr-o veche familie de căldărari, meșteșug preluat chiar și în numele de familie, până când un funcționar al stării civile a transformat „Căldărar” în „Clopotar”.

„Pe străbunicul, bunicul și tatăl meu îi chema Căldărar. Așa trebuia să mă cheme și pe mine, însă mi-au scris greșit numele de familie în Clopotar. Așa am și rămas: sunt căldărar de meserie, și Clopotar după numele dat de un funcționar comunist”, povestește Victor.

Cei care vizitează Brateiu, la doar câțiva kilometri de Mediaș, observă imediat casele, adesea descrise ca „palate”, ale romilor căldărari. Majoritatea sunt netencuite, iar Victor explică: „Lumea crede că le lăsăm așa ca să nu plătim impozit. Aiurea! Suntem taxați ca toată lumea, doar că nu mai avem bani să le finisăm... .” În casele lor, chiar și cele mari, căldărarii nu construiesc toalete, ci doar băi cu duș sau cadă, toaletele fiind amplasate în anexe exterioare.

„În casele noastre, ale căldărarilor, chiar dacă sunt noi și mari, nu construim toaletă, ci doar băi cu duș sau cadă. Nu se cade să-ți faci nevoile în casa în care dormi și mănânci. Avem toalete construite lângă casă, într-o anexă.”

De-a lungul generațiilor, familia Clopotar a continuat meșteșugul cuprului. „Facem de toate: ibrice, tigăi, cratițe, oale, ceaune, fructiere, salatiere, cercei, brățări, tot felul de obiecte de decor. Cam tot ce ai nevoie sau îți trece prin cap. Tata și bunicul mi-au pus ciocanul în mână și nicovala în față, așa am făcut și eu cu fiul meu și așa va face el cu fiul lui”, povestește meșterul.

Priceperea și deschiderea către nou l-au adus pe Victor la Sibiu, unde, cu sprijinul Muzeului Astra, a obținut diploma de meșter popular, deschizându-i ușa către lumea mare. „M-a ajutat mult domnul Ciprian Ștefan, directorul Muzeului „Astra”. Au urmat colaborări cu Muzeul „Dimitrie Gusti” din București, cu diferite organizații din Europa, care m-au invitat să particip cu lucrări la expoziții organizate în Austria, Statele Unite ale Americii, Suedia, Franța sau Italia. La unele am participat personal, alături de Maria, soția mea.”

Lucrările au ajuns și peste hotare

Cariera internațională a lui Victor este legată și de colaborarea cu designerii austrieci Nadja Zerunian și Peter Weisz. Nadja a lucrat ca designer la Calvin Klein, Georg Jensen și Swatch, iar Peter Weisz a colaborat cu Boss și diverse reviste de design. Prin proiectele lor, Victor a putut să creeze obiecte decorative pentru expoziții speciale, păstrând vie tradiția căldărarilor.

Între amintiri și diplome, Victor păstrează poveștile familiei: „Provin dintr-un neam de robi, care au ajuns inclusiv în Transnistria, duși cu forța de Antonescu. Bunicul a mers cu căruța, s-a întors fără nimic, cu trenul. A muncit mult, alături de tatăl meu. Au reușit să cumpere, în 1986, casa brigadierului din Brateiu, pentru care au plătit la acea vreme aproape un sfert de milion de lei. Am vândut-o și am cumpărat un teren mai mare pe care am construit o casă nouă aici, la marginea satului. Acolo, în centru, meșteșugul nostru deranja vecinii. Nu e ușor să-ți bată cineva cu ciocanul în nicovală toată ziua.”

Obiectele lui Victor respectă rigorile designului vienez, iar în schimbul lor primește o sumă lunară care, deși modestă, îi oferă mândria recunoașterii internaționale. „Mă știe lumea ca fiind căldărarul de la Calvin Klein”, spune el, amintind de colaborarea cu Nadja Zerunian.

La Viena, Victor și Maria au fost invitați la expoziția „7.000 de lovituri de ciocan”, unde au expus lucrări care necesită 7.000 de lovituri pentru a transforma cuprul în obiecte utile, de la vase la fructiere cu forme surprinzătoare. „Eu primesc imaginea și cotele produselor, aleg materialele și le fac pe toate cu propriile mâini”, explică Victor.

Astăzi, atelierul familiei Clopotar atrage turiști din toată lumea. Aceștia vin să admire obiectele, să cumpere ibrice, tigăi sau bijuterii și să vadă demonstrații de meșteșug tradițional.

Brateiu, atestat acum 750 de ani și cunoscut sub numele de Pretai (sașii), Baráthely (maghiarii) sau Brateiu (românii și romii), este un sat unde etniile conviețuiesc armonios. „Am preluat de la fiecare câte ceva: pălării de la sași, ii de la români și pantaloni de la maghiari, pe care i-am adaptat pentru confortul nostru la nicovală”, explică Victor.

În jurul satului, dealurile împădurite și legendele despre comori și vitejie atrag turiști, iar ghidul de la „Anii Drumeției”, Nicoleta Ocneriu include atelierul lui Victor în traseele culturale. „Ne va întâmpina cu bucate tradiționale și demonstrații de meșteșug. Poate chiar vom dansa după obiceiul romilor”, spune Nicoleta.

În Brateiu, bărbații căldărari poartă frecvent prenumele Victor, Ioan sau Niculae, iar Victor Clopotar este cel care continuă să ducă mai departe meșteșugul familiei, creând mici opere de artă apreciate la nivel internațional, se mai arată în postare. 

Întreaga poveste o puteți citi și pe pagina de Facebook: „Daniela Cimpean - Presedinta Consiliului Judetean Sibiu”. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi