Canonizare istorică: 16 femei românce au fost recunoscute de Biserica Ortodoxă ca sfinte. Trei au legături directe cu Sibiul

16 femei românce au fost proclamate oficial sfinte de Biserica Ortodoxă Română, vineri, 6 februarie, în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la Catedrala Patriarhală din București. Treidintre aceste femei declarate astăzi Sfinte au legături directe cu Sibiul, prin originea lor sau prin rolul jucat în istoria spirituală a Ardealului.

Biserica Ortodoxă Română a trăit, în data de 6 februarie, un moment istoric cu însemnătate duhovnicească. Este vorba despre recunoașterea publică și solemnă a sfințeniei a 16 femei din România care s-au remarcat prin credință, curaj și un spirit de jertfă de-a lungul istoriei. Proclamarea generală a canonizării a avut loc la Catedrala Patriarhală din București, la finalul Sfintei Liturghii săvârșite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod.

Evenimentul a fost parte a Anului omagial al pastorației familiei creștine și al Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar, subliniind rolul esențial pe care femeia l-a avut și îl are în viața Bisericii, a familiei și a neamului românesc.

Sfintele femei canonizate provin din diferite epoci și medii, fiind domnițe, mame, monahii sau mărturisitoare, unite însă prin statornicie în credință și dragoste față de Dumnezeu.

Pentru credincioșii din Ardeal și, în mod special, din Sibiu, acest moment are o rezonanță aparte, pentru că mai multe dintre noile sfinte au legături directe cu aceste locuri.

Între ele se numără Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului, femeie despre care se spune că a fost curajoasă crescându-și copiii în credința ortodoxă în vremuri de presiune și încercare.

De asemenea, este cinstită Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, originară din Mărginimea Sibiului, o călugăriță cunoscută pentru viața ei de rugăciune și pentru sfaturile oferite celorlalți.

Alături de acestea, au fost canonizate și alte sfinte cu legături puternice cu istoria și spiritualitatea românească. Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, soția Sfântului Domn Martir Constantin Brâncoveanu, model de mamă și sprijin al culturii și credinței, Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, care și-a închinat viața familiei și apoi slujirii lui Dumnezeu și Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, care, după pierderi dureroase, a ales calea rugăciunii și a nevoinței. Ea a trăit ultimii ani din viață în apropierea Sibiului și a murit la Sibiu.

Sfintele femei românce rămân, pentru credincioșii de astăzi, repere vii de credință, jertfă, demnitate și dragoste față de Dumnezeu și de aproapele.

Lista celor 16 sfinte și data la care vor fi sărbătorite

Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august)

Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica (12 aprilie)

Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie)

Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie)

Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie)

Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie)

Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (4 mai)

Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (17 august)

Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic (17 august)

Sfânta Olimpiada din Fărcașa (4 iulie)

Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (24 mai)

Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (17 august)

Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna (1 decembrie)

Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv (6 iulie)

Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie)

Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai)