„Pentru cineva din afară, pare o muncă imposibilă”. Experții Muzeului Brukenthal au evaluat portretele celor 11 principi ai Transilvaniei: Restaurarea va dura un an

Specialiștii Muzeului Național Brukenthal au primit și realizat o primă evaluare a celor 11 tablouri care ilustrează portretele principilor Transilvaniei. Concluziile incipiente sunt că procesul de restaurare va dura cel puțin un an, starea lor de degradare fiind una avansată, existând inclusiv vandalizări structurale grave.

„Starea lor de sănătate este următoarea. Ele au mai fost restaurate în trecut, au fost și vandalizate, după cum se vede, adică loviturile pe care le au pe portrete, la ochi, la gură sau la mână, unde a fost un sigiliu nobiliar. Ele au fost restaurate în sensul că în spatele lor este o pânză, pe lângă pânza pe care au fost pictate mai este o altă pânză. Noi ne-am făcut niște planuri cu tot ce trebuie, operațiuni de restaurare și așa mai departe, și acum începem efectiv în procesul de restaurare.

Prima etapă este cea de documentație fotografică, ca să avem documentată în detaliu starea de conservare înainte să intervenim noi, apoi schimbăm lumina, punem lumini ultraviolete pe ele pentru că sunt anumite lucrări care au fost restaurate și integrate cromatic, adică au venit cu o anumită culoare peste original și toate aceste detalii se vor identifica la lumină ultravioletă. După aceea noi vom face toate operațiunile pe care le-am prevăzut: consolidare, dublare pe suport, schimbare de șasiu, inclusiv rame noi vom crea”, a explicat Ioan Muntean, expert restaurator.

Ca tratamentul unui doctor

Alături de Ioan Muntean la cele 11 tablouri vor mai lucra Cristina Fău, Ilie Mitrea și Andrei Popa, toți experți restauratori, angajați ai Laboratorului de restaurare al Muzeului Național Brukenthal.

Primele estimări arată că procesul va dura aproximativ 12 luni, la final, în expoziția cu tablourile restaurate urmând a fi prezentate și etapele de refacere.

”Ca atunci când un medic aplică un tratament unui pacient, contează și reacția pacientului. În funcție de cum vor răspunde la tratamentul pe care îl aplicăm, în momentul respectiv putem să ne dăm seama cât de bine merge procesul”, au mai explicat restauratorii sibieni.

Întrebați despre porțiunile din tablou vandalizate, unde efectiv lipsesc bucăți din pânză, specialiștii muzeului sibian au precizat că vor reconstrui zonele respective pictând după anumite gravuri și copii vechi.

”Pentru un om venit din afară și care vede cum se cojește vopseaua și că există bucăți lipsă din pânză pare o muncă imposibilă. Dar nu este imposibil ca tabloul să fie readus într-o stare bună și cât mai aproape de original”, au mai precizat experții Muzeului Brukenthal.

Puțină istorie

Cele 11 portrete ilustrează cea mai dinamică perioadă a Principatului Transilvaniei, marcând succesiunea la putere a figurilor emblematice care au locuit sub acoperişul acestui Palat, din colecţia Bibliotecii Batthyaneum: Ştefan Bathory (1571-1586), Cristofor Bathory (1576-1581), Sigismund Bathory (1588-1594, 1594-98, 1598-99, 1601-1602), Andrei Bathory (1599), Ştefan Bocskai (1604-1606), Sigismund Rakoczi (1607-1608), Gabriel Bathory (1608-1613), Gabriel Bethlen (1613-1629), Gheorghe Rakoczi I (1630-1648), Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1657, 1659-1660) şi portretul unui principe necunoscut.

Proiectul vizează restaurarea acestor piese ale patrimoniului naţional, pregătind expunerea lor chiar în spaţiul în care aceşti lideri au guvernat între anii 1571 şi 1660. Astfel, după încheierea procesului de restaurare, portretele vor putea fi admirate în „Galeria Principilor Transilvaniei” la Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei.

Palatul este unul din cele mai importante repere istorice ale oraşului, fiind locul unde, de-a lungul secolelor, au fost luate decizii cu impact major.

Fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.