Sibiul și-a tăiat ținta de turiști după ce sibienii au spus că nu e realistă. Primăria cere votul consilierilor locali pentru Strategia de turism 2026-2036: Bilbao ca model, promenadă pe Cibin și circuit medieval cu Brașov și Sighișoara

Strategia de Dezvoltare a Destinației Turistice Sibiu 2026-2036, document care propune investiții estimate între 178 și 354 de milioane de euro, ajunge la vot în Consiliul Local Sibiu în ședința din 29 octombrie. Varianta supusă aprobării conține o serie de moficări față de varianta din perioada consultărilor publice din iunie: obiectivul de turiști pentru 2036 a fost coborât cu peste 120.000 de sosiri anuale, iar durata medie a sejurului pe care orașul și-o propune a scăzut de la 2,30 la 1,85 nopți.

Motivul este chiar reacția sibienilor. La consultare au răspuns 549 de persoane, mult peste cele 130 anunțate de primărie în primă fază, iar criticile au vizat tocmai realismul țintelor. „Rezervele s-au concentrat asupra fezabilității și a realismului obiectivelor, temele asupra cărora s-a intervenit în revizuire”, recunosc autorii strategiei într-un capitol nou.

După modelul Bilbao

Un landmark cultural dedicat artelor moderne, construit după modelul Guggenheim Bilbao, reconversia fostelor platforme industriale Independența, Flaro și Construcții SA în spații culturale, Cibinul amenajat ca axă de promenadă și un circuit turistic comun cu Brașovul și Sighișoara. Sunt câteva dintre proiectele cuprinse în strategie. Documentul este primul punct de pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului local.

De ce are Sibiul nevoie de o nouă strategie de turism

Raportul de specialitate care justifică necesitatea strategiei pornește de la cifrele ultimilor ani: o destinație în creștere, dar cu sejururi scurte.

„Datele pentru anul 2025 indică 607.472 de sosiri turistice și 946.573 de înnoptări în județul Sibiu, în creștere cu 7%, respectiv 4% față de anul 2024. Municipiul Sibiu concentrează aproximativ 71,6% din totalul sosirilor turistice ale județului, confirmând poziția sa de principal pol turistic și economic al destinației. Aceste date demonstrează foarte rapid că strategia nu este un document «de promovare», ci răspunde unei schimbări reale de scară a destinației Sibiu”, arată funcționarii primăriei.

Problema identificată este alta decât numărul de vizitatori. „Creșterea numărului de vizitatori nu reprezintă, în sine, suficientă măsură a performanței turistice. Datele disponibile indică faptul că turismul din Sibiu are încă un caracter predominant de ședere scurtă, ceea ce limitează valoarea economică generată la nivel local. În primele nouă luni ale anului 2025, durata medie a șederii în județ a fost de aproximativ 1,57 nopți, una dintre cele mai reduse valori înregistrate la nivel național”, se precizează în raport.

Concluzia administrației este că Sibiul trebuie să treacă la un alt model de dezvoltare turistică. „Principala provocare pentru perioada 2026-2036 este trecerea de la modelul «vizitează Sibiul» la modelul «descoperă Sibiul și regiunea», prin dezvoltarea unor produse turistice integrate, a unor experiențe culturale, gastronomice, de agrement și recreere și prin conectarea municipiului cu principalele destinații din județ și din regiune”, mai arată documentul.

Diagnosticul: notorietate mare, bani puțini lăsați în oraș

Strategia a fost elaborată de o asociere condusă de firma BrandBerry, împreună cu GMP CommUnity, Horwath HTL România și The Engine. Aceasta are la bază o cercetare cantitativă cu 1.294 de răspunsuri valide, pe 11 interviuri cu reprezentanți ai sectorului turistic local și pe analiza a 7.873 de recenzii online de pe Booking, TripAdvisor și Google Maps.

Rezultatul este descris de autori drept un paradox. Notorietatea obiectivelor sibiene în rândul celor care nu au vizitat niciodată orașul este foarte ridicată, de 77,8% pentru Centrul Vechi, 77,1% pentru Târgul de Crăciun, 72,8% pentru Muzeul Brukenthal și 59,7% pentru Festivalul Internațional de Teatru. Rata de vizitare spune însă altceva. „Evenimentele generează notorietate, dar patrimoniul permanent generează vizitare: rata de vizitare a FITS este de doar 26,7%, în timp ce Centrul Vechi atinge 89,8%”, se arată în document.

Nici banii pe care îi lasă turiștii în oraș nu corespunde imaginii. „Cheltuiala medie pe turist și sejur este estimată la aproximativ 135 de euro, un nivel consistent cu durata redusă a sejurului, dar substanțial sub potențialul oferit de profilul vizitatorului, predominant urban, cu venituri medii și peste medii, educat”, arată autorii strategiei. În acest sens, ei semnalează și o scădere a duratei medii de ședere de aproape 8% în cinci ani, de la 1,612 nopți în 2019 la 1,485 nopți în 2024.

Însă cercetarea calitativă a scos la iveală probleme: de la fenomenul numit de autori al „portarului arogant” în servicii, până la decalajul dintre investițiile fizice și calitatea operațională. Un punct este, însă, unanim: „Toți cei 11 stakeholderi, fără excepție, evaluează cooperarea inter-instituțională în turismul sibian ca insuficientă sau inexistentă, convergența negativă cea mai puternică a întregii cercetări”, se arată în strategie.

Cinci programe fanion

Documentul este structurat în jurul a cinci programe, descrise astfel în raportul de specialitate:

„Magnet Cultural European” vizează consolidarea profilului cultural al orașului, prin valorificarea patrimoniului, reconversia unor foste spații industriale în spații culturale și creative și dezvoltarea unor noi spații culturale. Este programul cu statutul de prioritate numărul unu, iar decizia centrală este construirea unui landmark cultural dedicat artelor moderne, cu un buget estimat între 56 și 150 de milioane de euro, în funcție de cât de mult se va reuși atragerea fondurilor europene. Modelele invocate sunt Guggenheim Bilbao și Markthal Rotterdam. Tot aici intră reconversia platformelor Independența, Flaro și Construcții SA în hub-uri culturale și amenajarea Cibinului ca axă de promenadă.

„Steaua Sibiului – Coridorul Medieval al Transilvaniei” pornește de la constatarea că orașul, ca destinație izolată, nu poate crește semnificativ. Programul prevede un acord de cooperare cu Brașovul și Sighișoara, dar și circuite care includ Mărginimea Sibiului, satele săsești, Bâlea, Valea Hârtibaciului, Păltinișul și Valea Sadului.

„Visitor Economy” urmărește conectarea turismului cu economia locală, prin inițiative precum „Made in Sibiu”, Școala de Turism Sibiu, „Turist în orașul tău”, Sibiu Card și Visit Sibiu.

„Edutainment și Energia Tinereții” propune o ofertă pentru tineri și familii, printr-un Sibiu Youth Hub, programe de rezidență artistică și colaborarea cu Universitatea „Lucian Blaga”.

„Sibiu – oraș al vieții bune” pune accent pe calitatea vieții locuitorilor, „prin dezvoltarea spațiilor publice, extinderea zonelor pietonale și a infrastructurii pentru deplasări nemotorizate, amenajarea Cibinului ca zonă de promenadă și recreere și dezvoltarea infrastructurii de agrement, inclusiv în zone precum Gușterland, Dealul Gușteriței, Binder, Grădina Zoologică și malurile Cibinului”, se arată în raportul de specialitate.

Ce își propune Sibiul până în 2036 și ce s-a schimbat după consultare

Strategia stabilește 22 de indicatori de performanță, cu ținte pentru 2030, 2032 și 2036. Până la finalul perioadei, Sibiul vrea aproximativ 660.000 de sosiri anuale, sejururi de 1,85 nopți în medie și o cheltuială de circa 250 de euro per turist, față de 135 de euro acum. Ponderea turiștilor străini ar urma să urce la 36-40%, de la 25-28%, iar diferența dintre lunile pline și cele slabe să se reducă de la 4:1 la 2:1.

Sunt însă ținte mai mici decât cele pe care primăria le-a pus în consultare în iunie. Atunci, documentul miza pe 783.000 de sosiri în 2036, o creștere de 90% față de 2024, pe sejururi de 2,30 nopți și pe o cheltuială medie de 275 de euro. Toate obiectivele sunt menționate într-un scenariu numit realist. După consultare, acesta a fost recalculat: de la o creștere anuală de 5,5% la una de 4%.

S-a schimbat și datele din scenariul optimist: în vară se vorbea despre peste un milion de sosiri anuale în 2036; cel din documentul supus votului consilierilor locali ajunge la 783.000, adică cifra asumată în iunie ca obiectiv realist.

Riscul identificat: suspendarea zborurilor

Strategia conține și o listă de riscuri, iar după consultare cea a riscurilor ridicate a crescut de la șapte la opt. Riscul adăugat după consultare privește aeroportul: posibilitatea ca „operatorii aerieni să reducă sau să suspende rute către Aeroportul Internațional Sibiu, fenomen documentat la nivel național prin retrageri de curse ale unor operatori de pe aeroporturi regionale”, ceea ce ar submina obiectivul de creștere a ponderii turiștilor străini.

A fost clasificat ridicat, „întrucât accesibilitatea aeriană este o dependență strategică a modelului de creștere”.

Prima recomandare pentru primărie: un OMD al municipiului

Recomandarea principală din strategie nu este un proiect de investiții, ci unul instituțional. Autorii cer adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru constituirea unei organizații de management al destinației (OMD) la nivelul municipiului, pe care o descriu drept „recomandarea numărul unu și prerechizita absolută a întregii strategii”, cu termen 2026-2027 și constituire juridică în primul trimestru din 2027.

„Un rol important este atribuit Organizației de Management al Destinației (OMD) Sibiu, în ceea ce privește coordonarea acțiunilor de dezvoltare și promovare a destinației, dezvoltarea parteneriatelor și monitorizarea rezultatelor”, scriu și funcționarii primăriei în raportul de specialitate.

Finanțarea viitoarei organizații ar urma să vină în principal din taxa specială de promovare turistică de 2% din valoarea cazării, aplicată de la 1 ianuarie 2026, la care se adaugă bugetul local, bugetul Consiliului Județean Sibiu, fondurile europene, parteneriatele public-private și veniturile proprii.

Mesajul consultărilor cu sibienii: „îmbunătățirea calității vieții locuitorilor”

Amintim că proiectul de strategie a fost pus în consultare publică în luna iunie. Consultarea online s-a desfășurat între 24 iunie și 4 iulie, iar cu două zile înainte de termen chestionarul fusese completat de doar 130 de persoane, motiv pentru care primăria a făcut un nou apel public.

Rezultatul consultării este rezumat de funcționari într-o singură idee: „Mesajul principal al consultării este faptul că îmbunătățirea calității vieții locuitorilor municipiului Sibiu trebuie să reprezinte principala prioritate a dezvoltării turistice, înaintea investițiilor orientate exclusiv spre imagine și promovare”.

Conform datelor din document, dintre respondenții care s-au pronunțat asupra direcției strategice, 72,1% au susținut-o, total, în mare măsură sau cu modificările propuse, 88,3% nu au respins-o, iar respingerea fermă s-a limitat la 8,3%. Dintre cele cinci programe, sibienii au pus pe primul loc programul „Sibiu, oraș al vieții bune”.

Strategia a atras observații și din partea Asociației Județene de Turism Sibiu, recunoscută în martie ca organizație de management al destinației la nivel județean, care a cerut o legătură mai puternică între oraș și restul județului.