S-a ieftinit autostrada Brașov și Făgăraș cu peste 2 miliarde de lei. Dar rămâne în stadiul de proiect. Costul total e estimat la 7,6 miliarde de lei fără TVA

Costul estimat pentru construcția autostrăzii dintre Brașov și Făgăraș a fost redus semnificativ după actualizarea documentației tehnice, anunță BizBrașov.

Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru acest tronson sunt în prezent în etapa de avizare de mediu, după ce au fost introduse completări solicitate de autorități.

7,6 miliarde de lei. Plus 194 de milioane, lucrări de protecție a mediului

Potrivit raportului privind impactul asupra mediului, valoarea totală a investiției este acum estimată la aproximativ 7,6 miliarde de lei fără TVA. Din această sumă, lucrările dedicate protecției mediului se ridică la circa 194 de milioane de lei fără TVA.

Estimarea este semnificativ mai mică decât cea prezentată în toamna anului trecut, când proiectul era evaluat la 10,22 miliarde de lei fără TVA, iar lucrările de mediu erau estimate la aproximativ 192,37 milioane de lei fără TVA (detalii aici).

Pregătire pentru licitație

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea o lungime de 48 de kilometri și face parte din viitorul coridor A3 Brașov – Sibiu. Traseul va traversa teritoriile administrative ale localităților Codlea, Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra.

Procedura de proiectare a fost realizată după un model nou de licitație, în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) primește la final întreaga documentație tehnică. Astfel, în momentul lansării licitației pentru execuție, lucrările vor putea începe rapid, fără blocaje administrative, cu exproprierile deja finalizate și cu o imagine clară asupra condițiilor din teren.

Viteză maximă: 120 km/h

Conform documentației tehnice, traseul autostrăzii începe în zona nordică a municipiului Brașov, în apropierea nodului rutier care va asigura legătura cu Autostrada A3 pe tronsonul Râșnov – Cristian.

De aici, autostrada se va îndrepta spre nord-vest, traversând zona metropolitană Brașov și ieșind rapid din aria urbană. Traseul a fost proiectat cu aliniamente optimizate pentru o viteză de proiectare de 120 km/h, specifică unei autostrăzi amplasate într-o regiune de deal.

Proiectul prevede aliniamente drepte și curbe largi, adaptate condițiilor de relief și cerințelor de siguranță rutieră. În planul tehnic sunt prevăzute patru bretele principale, integrate într-un nod rutier care va asigura conexiunea cu rețeaua de drumuri existente, în special cu DN1 și DN13.

Traseul general urmează un coridor est–vest, cu mici variații determinate de relieful zonei și de necesitatea optimizării conexiunilor rutiere.

Punctul de pornire al autostrăzii

Kilometrul 0 al autostrăzii este stabilit în zona km 178+800 al DN1, la aproximativ 1,5 kilometri est de municipiul Codlea, punct în care este traversată și linia ferată CF200 Brașov – Oradea.

În cadrul proiectului sunt incluse integral pasajul peste DN1 și calea ferată, precum și rampa dinspre Brașov, conform datelor furnizate de proiectantul autostrăzii Cristian – Codlea. Inițial, aceste elemente erau prevăzute cu aproximativ 900 de metri înainte de kilometrul 0, însă la finalizarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Cristian – Codlea limita dintre cele două proiecte a fost mutată la 457 de metri înainte de km 0.

Nodul rutier care va asigura legătura cu DN1 va face parte din proiectul autostrăzii Ploiești – Brașov, cu excepția unei porțiuni de bretea care va conecta DN1 cu autostrada Brașov – Făgăraș.

Cum va continua traseul

După traversarea căii ferate, autostrada va ocoli localitatea Codlea pe partea estică, la aproximativ doi kilometri distanță, urmând apoi un traseu aproape paralel cu varianta de ocolire a municipiului Codlea, proiect aflat în responsabilitatea autorităților locale.

Drumul va continua spre vest și va intersecta DJ112J, la circa 2,5 kilometri sud de localitatea Dumbrăvița. Ulterior, traseul se va desfășura într-un culoar situat între DN1 și Dealul Frumos, intersectând din nou calea ferată CF200 și Valea Hamaradia.

Autostrada va traversa denivelat și DJ112C Vlădeni – Dumbrăvița, după care va ocoli la nord localitatea Vlădeni, la aproximativ 600 de metri distanță, menținându-se apoi relativ paralel cu DN1.

Zonele dificile ale traseului

Sectorul cuprins între km 24+000 și km 26+500 este considerat unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic, din cauza reliefului accidentat. În această zonă, traseul intersectează la distanțe scurte mai multe căi de comunicație, cursuri de apă și văi torențiale, în special în apropierea versantului nordic al Dealului Șetului.

Un alt sector complicat este cel dintre km 29+900 și km 33+400, unde relieful este foarte fragmentat, iar în zonă se află cariera de piatră Perșani. Pentru a evita demolarea unor locuințe, proiectanții au propus o variantă de traseu care ocolește cariera pe partea de nord.

Legătura cu autostrada Sibiu – Făgăraș

În continuare, autostrada va intersecta din nou linia ferată CF200 Brașov – Sibiu și DN73A, la nord de localitatea Vad. Traseul va urma apoi un sector paralel cu o linie electrică de 110 kV, în zona sudică a localității Mândra.

În această zonă, autostrada va traversa și drumul comunal DC66A Mândra – Toderița, după care se va racorda la aliniamentul viitoarei autostrăzi Sibiu – Făgăraș.

Amenajarea nodului rutier dintre autostrăzile Brașov – Făgăraș, Sibiu – Făgăraș și legătura cu DN1 va fi inclusă în proiectul autostrăzii Sibiu – Făgăraș.

Câți ani va sta oprită în Făgăraș autostrada spre Brașov: ”Sunt mici șansele ca lucrările să înceapă în 2030”

La finalul anului 2028 ar trebui să se poată circula pe autostradă de la Sibiu până la Făgăraș, dacă lucrările executate de turcii de la Makyol pe toate tronsoanele, vor fi executate la timp.

Autostrada se va opri însă aici pentru o lungă perioadă, avertizează specialiștii în infrastructură rutieră, care susțin că sunt mici șansele ca lucrările efective la tronsonul Făgăraș – Brașov să înceapă mai devreme de 2030.

În plus, premierul Ilie Bolojan a anunțat la finalul anului trecut că în 2026 vor fi blocate lucrările de infrastructură acolo unde nu s-a lucrat încă nimic.

„Una din problemele majore pe care le avem de rezolvat este supracontractarea pe proiectele de investiții. Am avut peste 28 de miliarde de euro pe PNRR. Și am semnat contracte de 47 de miliarde. Ceea ce face ca finanțarea acestor lucrări să nu fie posibilă.

Am convenit cu ministerul Transporturilor ca toate lucrările care nu sunt astăzi începute să înceapă după finalul anului următor.

Tot spațiul fiscal pe care îl are România este ocupat în prezent de lucrări începute și și pe acestea trebuie să le eșalonăm. Ordinul de începere a acestor lucrări va fi dat pentru primăvara anului 2027”, a spus Bolojan.

”Până în 2030, la modul concret, nu cred că o să se întâmple ceva în teren”

Autostrada A13 Brașov-Bacău, cea care ar trebui să continue drumul pe autostradă dintre Sibiu și Brașov, este în stadiul de Studiu de Fezabilitate (SF), cu contract semnat în septembrie 2024, având termen de finalizare 24 de luni, însă întâmpină probleme.

Mai multe primării au cerut modificarea traseului. S-au demarat aici forajele geotehnice (peste 3000 de metri realizați până la finalul lui februarie 2025), iar proiectul vizează conectarea la A3 (Sibiu-Făgăraș-Brașov) la Codlea și la A7 (Autostrada Moldovei) la Răcăciuni.

Ionuț Ciurea, director Pro Infrastructura, a declarat însă în luna octombrie 2025, la Digi24, că șansele ca lucrările să înceapă până în 2030 sunt mici, mai multe proiecte rutiere fiind eligibile pentru finanțarea deja restrânsă.

„Deocamdată suntem la nivel de proiect, de studiu de fezabilitate. În acest contract, pe lângă studiul de fezabilitate se face și partea de proiect tehnic, adică detaliile de execuție care vor fi ulterior licitate și se vor prezenta un constructor sau o asociere de constructori, care ar trebui să facă într-un viitor, sperăm nu foarte îndepărtat, autostrada.

Problema este, în principal în acest moment, de bani, pentru că studiul care este în derulare și avem procedura de obținere a acordului de mediu în derulare, ar trebui să fie gata, dacă nu anul viitor, cel mai târziu în 2027, cu tot ce înseamnă raportul de impact asupra mediului, autorizațiilor, toată partea asta de avizare, astfel încât, sperăm noi, într-un viitor nu foarte îndepărtat să fie lansată și licitația pentru acest tronson de aproximativ 50 de km care leagă Brașovul de Sibiu, de Cluj, de graniță.

Nu leagă de București și n-o să lege prea curând. Brașovul trebuie legat, și toată regiunea aceasta, și zona Covasna, deci cumva centrul țării, până în zona Carpaților, trebuie această zonă legată urgent de vest.

Avem acolo și obiective militare, mai ales în contextul ăsta geopolitic și partea industrială și oamenii care stau în centrul țării. Trebuie să aibă o conexiune modernă, sigură și destul de rapidă spre vest și spre zona de vest a țării, nu doar spre Europa.

Problema cu ea este că până în 2030, la modul concret, nu cred că o să se întâmple ceva în teren, pentru că avem, pe de o parte, documentația aceasta despre care am vorbit, licitația pentru lucrări și banii pentru lucrări. Vorbim de proiecte rutiere, autostrăzi, drumuri expres, modernizări, drumuri naționale, care în total sunt undeva la 25 de miliarde de euro și se bat pentru alocare în programul Transport de doar 5,5 miliarde de euro pe rutier”, spunea directorul asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.