Terasele-șuri nu vor mai fi eliminate din Piața Mare și Piața Mică. Noul PUZCP pentru centrul istoric propune concursuri internaționale pentru reamenajarea piețelor

Terasele-șuri, așa cum sunt numite de sibieni o parte din terasele închise, nu vor mai fi eliminate din Piața Mare și Piața Mică. În varianta finală a Planului urbanistic pentru zona construită protejată (PUZCP) – subzona Centrul Istoric 2 din municipiul Sibiu prevederea a fost înlocuită cu una privind „crearea unor reguli stricte privind amplasarea teraselor / restaurantelor”. Totodată, documentul a inclus și propunerea ca municipalitatea să organizeze concursuri naționale și internaționale de arhitectură pentru reamenajarea piețelor, în special a Pieței Mari.

Pe siteul primăriei a fost publicat anunțul prin care sibienii sunt din nou chemați să se exprime asupra documentației de urbanism pentru elaborarea unui PUZCP pentru Subzona Centrul istoric 2, adică zona Piața Mare/Piața Mică. Documentația a fost elaborată de KXL Studio.

Memoriul general nu diferă mult față de varianta inițială, făcută publică în luna septembrie 2025, sunt însă aduse câteva modificări esențiale.

Reguli stricte pentru terase

Astfel, una dintre cele mai importante schimbări apărute în varianta finală vizează terasele din centrul istoric. Dacă în varianta preliminară a documentului se propunea „eliminarea teraselor / restaurantelor ce se află în spațiul public din Piața Mare și Piața Mică”, varianta finală a înlocuit această măsură cu „crearea unor reguli stricte privind amplasarea teraselor / restaurantelor”.

În document se precizează că scopul reglementării teraselor este de a preveni incidentele între utilizatorii spațiului public și de a asigura că perspectivele către construcțiile istorice importante rămân „clare și ușor de delimitat”.

În Memoriul general supus consultării publice, terasele sezoniere de pe domeniul public sunt încadrate, la fel ca și în varianta inițială a documentației, la „puncte slabe” din cauză că „obturează vederea către clădirile monument istoric cu valoare arhitecturală”.

La secțiunea dedicată regulilor cu privire la amplasarea teraselor comerciale din Regulamentul Local de Urbanism (RLU) propus găsim alte noutăți.

Spre exemplu, au fost eliminate reglementările privind distanța de amenajare – la cel puțin 2,5 metri de fațadele clădirilor, aș cum era menționat în varianta inițială a documentației. „Alinierea teraselor pentru controlul elementelor de perspectivă în spațiu cât și o fluență pietonală a parcurgerii spațiului adiacent atât în zona fațadelor, cât și în spațiul pieței” este principiul recomandat a fi respectat în varianta finală a documentului.

În schimb, a fost admis pentru înălțare cu jumătate de metru a elementelor de umbrire utilizate la terase – umbrele, pergole sau copertine: de la 3 m la 3,5 m la coamă.

La același capitol rămâne în vigoare faptul că suprafața teraseor va trebui direct corelată cu suprafața interioară a localului de care aparține, iar amplasarea de terase sezoniere fără spațiu interior este interzisă. „Amplasarea unei terase sezoniere trebuie să reflecte în mod direct existenţa unui spaţiu comercial interior funcţional, destinat exclusiv activităţilor de alimentaţie publică. Terasa este considerată o extensie temporară a acestui spaţiu, nu o unitate comercială de sine stătătoare. (…) Suprafaţa ocupată de terasa sezonieră nu poate depăşi 100% din suprafaţa totală interioară. Exemplu: dacă spaţiul interior măsoară 40 mp (inclusiv bucătărie şi grup sanitar), terasa poate avea maximum 40 mp, cu condiţia respectării tuturor celorlalte reguli privind lăţimea faţadei şi adâncimea de amplasare”, se arată în RLU.

Studiu specific și punct de vedere de la Direcția pentru Cultură

Mai este de remarcat că în varianta finală a RLU se menționează despre faptul că aleșii locali vor trebui să aprobe un regulament specific privind resistematizarea și optimizarea utilizării spațiului public în centrul istoric al municipiului Sibiu, iar la autorizarea teraselor pe domeniul public se va introduce obligativitatea de solicitare a punctului de vedere al Direcției pentru Cultură Sibiu.

Noi propuneri pentru reamenajarea piețelor

Totodată, în varianta finală a memoriului general secțiunea dedicată propunerilor de inițiere a unor proiecte și planuri urbanistice de detaliu a fost completată cu exemple de inițiative. Acestea se referă, spre exemplu, la organizarea de concursuri naționale și internaționale:

„Propunem inițierea unor concursuri de soluții naționale / internaționale pentru reamenajarea Piețelor (în mod special Piața Mare) ce vor trata cel puțin următoarele aspecte:

• Protejarea și punerea în valoare a caracterului istoric;
• Tratarea pavimentului și a circulațiilor / fluxurilor;
• Reglementarea mobilierului urban și a teraselor sezoniere, inclusiv soluții temporare de suplimentare cu spații plantate sau umbrite (ex. jardiniere mobile plantate cu arbori de mici dimensiuni / arbuști) și elemente de signalistică;
• Scenarii de amenajare a piețelor în cazul unor evenimente”.

Documentul mai face referire la proiecte anunțate în ultimii ani de primărie, unele dintre care sunt deja la diferite etape. Spre exemplu, crearea unui traseu pietonal care să lege Gara de Piața Mare, prin reconfigurarea străzilor General Magheru și Avram Iancu, sau modernizarea străzii Mitropoliei și transformarea Pieței Aurarilor într-o piațetă urbană destinată relaxării.

Precizăm că documentația urbanistică va servi drept instrument de lucru pentru autoritățile locale în procesele de restaurare, regenerare urbană și atragere de fonduri europene.

Amintim că Primăria Sibiu a pus în consultare publică, în toamna anului trecut, documentația pentru reglementarea urbanistică a unei prime subzone din centrul istoric, respectiv cea a Pieței Mari și a celei Mici. Printre principalele prevederi ale acestui plan urbanistic pentru zone construite protejate sunt permiterea mansardărilor și, mai ales, modificarea regulilor în ceea ce privește terasele sezoniere.

Documentația a fost elaborată în cadrul unui contract finanțat din fonduri nerambursabile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În acest areal, din care doar 42,56% este în proprietate privată, restul fiind în proprietatea municipiului (48,88%), a statului (8,17%) și, respectiv, a județului (0,40%), PUZCP-ul nu intervine cu mari modificări în ceea ce privește fondul construit. Și nici cel potențial a fi construit, deoarece în Piața Mare și cea Mică nu există terenuri disponibile.

Consultă aici, în format integral, Memoriul general al PUZCP (varianta aprilie 2026)

Consultă aici, în format integral, Regulamentul local de urbanism propus (varianta aprilie 2026)