Topul celor mai bogate județe în 2025. Sibiul e pe 18, sub Galați și Bacău. Doar jumătate din bani sunt venituri locale

2,86 de miliarde de lei a fost totalul veniturilor avute de Consiliul Județean Sibiu și toate localitățile din județ, în total, în anul 2025, conform datelor Ministerului Dezvoltării.

În prisma acestei sume, județul nostru se află de abia pe locul 18 într-un clasament al județelor cu cele mai mari bugete din țară, asta dacă punem la socoteală și Bucureștiul.

În Capitală s-au strâns de departe cei mai mulți bani: 17 miliarde de lei, adică tot atât cât au strâns, împreună, ultimele 11 județe, după totalul veniturilor.

După București urmează Iași (5 miliarde), Cluj (4,9 miliarde), Timiș (4,6 miliarde), Bihor (4,5 miliarde) și Constanța (4,46 miliarde).

La coadă sunt Covasna (1,2 miliarde), Ialomița (1,48 miliarde), Giurgiu (1,49 miliarde) și Brăila (1,53 de miliarde).

Județul Sibiu reușește însă să compenseze printr-o eficiență ridicată a colectării și a activității economice private. Cu un indicator de 3.856 de lei generați per locuitor, după veniturile încasate local, Sibiul depășește județe mult mai populate, precum Prahova, Dolj și Iași.

Aceeași tendință de eficiență administrativă se observă și în Brașov, ambele județe consolidându-și statutul de zone magnet pentru capitalul privat în Regiunea Centru.

Caraș Severin, cel mai sărac județ, după veniturile locale

După suma totală a veniturilor locale, Sibiul urcă pe locul 13, cu 1,49 de miliarde de lei. În frunte sunt aceleași județe București (12,6 miliarde), Cluj (2,8 miliarde) și Timiș (2,66 de miliarde de lei).

Cele mai sărace sunt aproximativ aceleași: Caraș Severin (267 de milioane de lei), Covasna (533 de milioane), Sălaj (544 de milioane), Mehedinți (568 de milioane) și Ialomița (571 de milioane).

Sibiul urcă și mai sus în clasament dacă ne uităm la raportul dintre veniturile locale din totalul veniturilor obținute de către UAT-uri și Consiliul Județean, în 2025. Procentul este de 52,3%, iar mai bun decât atât nu găsim decât în cazul Bucureștiului (74,15%), în Ilfov (65,5%), Brașov (61,98%), Timiș (57,59%), Constanța (57,13%) și Cluj (56,81%).

Caraș Severin e județul care are cea mai mică pondere a veniturilor locale din totalul bugetului din 2025: 14,4%. Ceva mai bine stau Bistrița Năsăud (28,89%), Vaslui (30,37%) și Sălaj (32,18%).

Iluzia bogăției din subvenții și dependența de centru

Dacă raportăm veniturile totale din 2025 la populație, fiecare sibian ar primi 7.269 de lei. Locuitorii din alte 10 județe ar primi mai mulți bani. Bucureștenii ar avea 9.946 de lei, bistrițenii – 8.514 lei, tulcenii – 8.493 de lei, iar bihorenii – 8.191 de lei.

Deși sunt județe, în afara Bucureștiului, evident, care nu sunt în prima parte a clasamentului după venituri, acestea domină acest clasament din cauza populației restrânse, dar mai este un motiv.

Județe precum Bistrița-Năsăud sau Tulcea afișează venituri totale per locuitor de peste 8.400 de lei, cifre care par să rivalizeze cu cele ale marilor forțe economice precum Clujul sau Timișul.

Totuși, această bogăție aparentă este una artificială, deoarece ea nu provine din forța economiei locale, ci din mecanismele de echilibrare bugetară prin care statul injectează sume masive de la centru pentru a menține funcționale serviciile publice de bază.

În cazul unui raport al veniturilor proprii raportate la populație, situația se schimbă, iar în fruntea clasamentului ajung județele înstărite: București, Ilfov, Cluj, Timiș, Constanța și Sibiu. Fiecare sibian ar primi 3.856 de lei dacă s-ar împărți la toți locuitorii veniturile proprii încasate de către UAT-uri în 2025.

Cei mai puțini bani ar ajunge în acest ca în Caraș Severin  și Vaslui (1.085, respectiv 1.886 de lei).

În contrast izbitor polii de prosperitate (Bucurelti, Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Constanța), datele oficiale indică existența unor zone de vulnerabilitate extremă, unde economia locală pare inertă.

Cel mai îngrijorător caz este cel al județului Caraș-Severin, unde fiecare locuitor produce pentru bugetul local doar 1.085 de lei, o valoare de aproape șapte ori mai mică decât cea înregistrată în București și de patru ori mai mică decât în județele fruntașe din Ardeal sau Banat.

Situații similare de productivitate scăzută și dependență financiară se regăsesc în județele Vaslui și Teleorman, unde veniturile locale per capita abia depășesc pragul simbolic de 2.000 de lei, lăsând primăriile aproape exclusiv la mâna alocărilor guvernamentale.