Monedă din perioada atestării Sibiului, descoperită în timpul cercetărilor arheologice din Catedrala Evanghelică, expusă în premieră în Piața Mare

Muzeul Național Brukenthal găzduiește începând de miercuri, în Sala cu Coloane, o expoziție dedicată descoperirilor arheologice din Catedrala Evanghelică, realizate în perioada 2018–2020, cu ocazia lucrărilor de restaurare.

Vizitatorii vor putea descoperi, prin obiecte originale și panouri explicative, vestigiile bazilicii romanice din secolul al XII-lea, etapele de evoluție ale bisericii gotice, morminte și cripte cercetate științific, precum și o colecție remarcabilă de artefacte: monede, inele, piese de feronerie precum și o serie de piese de excepție aparținând bisericii evanghelice care se află în colecțiile Muzeului Brukenthal.

Dr. Anca Nițoi, curator al expoziției, a explicat pentru Turnul Sfatului că scopul acestei prezentări îl reprezintă punerea în context a obiectelor descoperite, astfel încât ele să fie mai ușor de înțeles de vizitatori, dar să și aducă o lumină nouă asupra istoriei orașului.

”Titlul ”Arheologie și istorie” a fost ales tocmai pentru a contextualiza piesele descoperite arheologic din punct de vedere al istoriei. Adică degeaba povestim despre ziduri, despre faptul că sunt cinci rânduri de cărămizi care nu spun nicio poveste luate individual, dacă nu vedem cum s-a fondat și cum s-a transformat biserica, cum a evoluat dintr-o basilică romanică în catedrala cunoscută de astăzi”, a declarat dr. Anca Nițoi.

Un punct de atracție major al expoziției este o monedă datată în jurul anilor 1190-1191, fiind legată de prima atestare documentară a Sibiului. Este vorba despre o ”follis”, descoperită recent, în timpul săpăturilor pentru restaurarea bisericii efectuate între anii 2018 și 2022. Interesant este că moneda a fost emisă de regele maghiar Béla al III-lea, care a dominit între 1172-1196, adică perioada de atestare documentară a orașului nostru.

Béla al III-lea se crede că este primul rege care a vizitat Sibiul, iar recent, maghiarii l-au analizat genetic.

Despre Béla al III-lea Turnul Sfatului a scris în detaliu mai jos:

Maghiarii l-au analizat genetic pe primul rege care ar fi vizitat Sibiu, Béla al III-lea. De ce nu facem și noi asta, cu ai noștri? ”Translatarea de la dacopatie se face dificil”

Elevii învață la școală că prima menţiune a cetăţii a fost făcută în data de 20 decembrie 1191, sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut, la rugămintea regelui Béla al III-lea, existenţa unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicţia Episcopiei Transilvaniei.

Revenind la expoziție, printre obiectele aduse în atenția vizitatorilor se mai numără ace de păr și de voal, care făceau parte din portul tradițional și erau folosite pentru a fixa „vălitura” pe cap. Unele vechi de 500 de ani, acestea nu erau simple accesorii, ci reprezentau în egală rangul social: cu cât erau mai elaborate și realizate din materiale mai scumpe (aur, argint, pietre prețioase sau email), cu atât posesorul aparținea unei pături superioare a societății. Tehnica emailului este menționată ca fiind specifică breaslelor sibiene.

Nu în cele din urmă, sibienii și turiștii pot admira în expoziție mai multe perechi de ochelari, vechi de aproximativ 250 de ani. Ochelarii au fost descoperiți în mormintele din interiorul bisericii și datează din secolele XVII-XVIII. Prezența lor demonstrează că ochelarii erau folosiți în Sibiu acum câteva secole, fiind găsiți și în alte săpături arheologice locale.

Toate acestea obiecte vorbesc despre viața sibienilor din urmă cu 200, 500 sau 900 de ani, relevând bogăția istorică și culturală a orașului în care trăim astăzi.

Expoziția „Biserica Evanghelică din Sibiu: arheologie și istorie” este realizată de Muzeul Național Brukenthal, Parohia Evangelică C.A. din Sibiu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și Asociația Culturală Hieronymus din Brașov, vernisajul fiind programat miercuri, 6 mai 2026, de la ora 14:00.