În ultima perioadă, grupurile de turiști care ajung în centrul Sibiului, după ce fotografiază casele cu „ochi”, Podul Minciunilor sau impozanta Biserică Evanghelică, se mai opresc în fața unui mic obiectiv.
În curtea bisericii, o siluetă de piatră atrage discret privirile curioase ale turiștilor. Pentru trecătorii străini, este un fundal pentru fotografii pentru Instagram; pentru comunitatea locală, însă, poate reprezenta un simbol al unei tradiții de două decenii care se luptă să nu fie uitată. Ne referim, desigur, la tradiția găzduirii de către Sibiu a calfelor călătoare, pentru că mica sculptură care nimerește în obiectivele turiștilor a fost realizată de o calfă din Germania încă în anul 2013. Aceasta a fost însă „inaugurată” în curtea bisericii abia recent, la 12 ani după ce a fost creată. De la Anda Ghazawi, reprezentantă a Asociației Casa Calfelor, aflu că e un moment rar în care meșteșugul calfelor a ieșit din depozite sau din podul casei calfelor la lumina zilei…
Am întrebat-o pe Anda Ghazawi care e povestea acestei lucrări, devenită acum noua atracție a turiștilor – locali și străini. Aceasta începe în vara anului 2013. Autoarea este Kyrilla Schulze, o tânără pietrară venită la Sibiu din Germania, dintr-o familie cu vechi tradiții în meșteșugărit: „Kyrilla a fost trei ani la Sibiu. În familie sunt patru surori și toate au fost în această călătorie: două dintre ele sunt croitoare, una tâmplar și ea – pietrar”.
Sibiul oferă libertatea de a crea fără presiunea șantierului, explică Anda, ceea ce face ca din mâinile calfelor să iasă deseori adevărate opere de artă. Din păcate, acestea rămân la lumină foarte puțin timp, după care pleacă în depozite, în curțile unor pensiuni interesate sau chiar li se pierde urma.


„Această sculptură ani de zile pur și simplu a stat în Casa calfelor și, ca multe alte obiecte realizate, ieșea vara la lumină și stătea pe băncuța din fața casei. Acum 3 ani, împreună cu Biserica Evanghelică am început să ne gândim ce să facem cu ele. A venit propunerea ca să le expunem undeva, ca să nu se piardă într-un depozit undeva. Prim-preotul Kilian Dörr a fost de acord să folosim sculptura și au identificat acest loc din curtea bisericii, pentru că, într-adevăr, e unul ofertant. Au zis hai să încercăm să facem încet-încet să fie ca un mic spațiu de expoziție. Așa, în septembrie anul trecut, după o slujbă a avut loc și o inaugurare simbolică a acestei structuri. Deci, practic după 12 ani de la realizarea ei”, ne-a povestit Anda Ghazawi.
20 de ani de „artă meșteșugărească”
Tot ea precizează că anul viitor marchează a 20-a vară de când calfele călătoare poposesc la Sibiu, oraș care a devenit între timp un punct important pe harta meșteșugarilor care cutreieră lumea.
În pofida acestei perioade care a adus o pată de culoare în plus Sibiului, promovarea lasă de dorit. În fiecare vară, în cadrul atelierelor, s-au realizat sute de obiecte din piatră, fier forjat și lemn, dar spațiul limitat de depozitare a dus la dispariția multora dintre ele.
Anda Ghazawi vorbește cu regret despre aceste „moșteniri pierdute”: „S-au realizat o groază de obiecte… și toate au fost depozitate undeva, respectiv pierdute, aruncate, donate”. Își amintește, spre exemplu, de o bancă sculptată în piatră cu motive de lebădă, realizată de o calfă „extraordinar de talentată”. Piesa a fost trimisă unui magazin de lux din Brașov care s-a închis în timpul pandemiei, iar astăzi nimeni nu mai știe unde se află. „Din păcate, s-au pierdut lucruri valoroase și asta e dureros”, mărturisește Ghazawi.

Între depozite și spațiul public
În prezent, doar câteva piese mai amintesc de munca acestor călători. Sunt piese care, împreună cu statuia-vedetă din curtea biserici evanghelice, ar putea alcătui o expoziție permanentă care să le „vorbească” turiștilor – dar și localnicilor – despre meșteșugul ținut viu de calfele călătoare. Spre exemplu, în interiorul Casei Calfelor există astăzi un șarpe din piatră cu un cadru de lemn, o inimă sculptată și chiar stema orașului Sibiu.



Există și o singură lucrare de mari dimensiuni expusă permanent în spațiul public: un pavilion de lemn:

Coordonatoarea asociației Casa Calfelor, Anda Ghazawi, crede că aceste obiecte nu sunt doar rezultatul unor exerciții sau experimente tehnice, ci elemente care ar putea îmbogăți oferta turistică a Sibiului pe tot parcursul anului.
„E trist, într-adevăr, sunt lucrări și parțial și obiecte de artă meșteșugărească, ce sunt pur și simplu pierdute sau care stau închise și ies la lumină, în cel mai bun caz, o lună pe vară”, concluzionează Anda.
Cred că, mai devreme sau mai târziu, Sibiul va găsi o soluție pentru a-și valorifica noul „tezaur” în devenire, până atunci însă sculptura de piatră din curtea Bisericii evanghelice rămâne un martor tăcut al măiestriei unor tineri care, înainte de a pleca mai departe în lume, lasă orașului o parte din povestea lor. Un martor tăcut ca și personajul pe care îl reprezintă…

Publicăm mai jos o galerie foto cu obiecte ale calfelor călătoare care au fost lucrate în Sibiu și la care publicul larg nu a avut acces decât pentru o scurtă perioadă de timp:













Sursa fotografii: Anda Ghazawi, Asociația Casa Calfelor
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
clar Bolojan e de vina nu savantul de Ciolacu de Buzau :))) si Caciu bursa Wall-Street :)))
Un prim pas ar fi interzicerea parcarii pentru toate autovehiculele nerezidentiale (microbuze, camioane, autocare etc.). De la Piata Rahovei pana…
La ce vă ajută un astfel de studiu când voi nu aveți ori nu aplicați nici o măsură?Ce veți face…
In anii următori,se vor face înscrieri la școală pentru câinii de companie.Cuplurile care au copii sunt depășite de cei care…
Iarasi fip? Tot lulea le semneaza proiectele?













Lasă un răspuns