Gelu Voican Voiculescu și-a dat fiica în judecată la Sibiu. A recunoscut în instanță că i-a vândut fictiv un conac din Apoldu de Sus, doar pentru a scăpa de executarea RAPPS. Ea l-a vândut mai departe lui Robert Blaj

Gelu Voican Voiculescu, unul dintre cei mai puternici și influenți politicieni de la începutul anilor ’90, fost viceprim-ministru și responsabil inclusiv cu controlul serviciilor secrete între 1989 și 1990, și-a dat în judecată propria fiică, în speranța redobândirii unui conac din Apoldu de Sus.

El a declarat în fața Tribunalului Sibiu că i-a vândut doar fictiv, doar în acte, proprietatea prietenului fiicei sale, ea fiind avocat de profesie. El s-ar fi temut să nu fie executat de către stat, în urma altor procese.

Ulterior, casa a ajuns la fiica lui Voiculescu, iar ea a vândut-o apoi lui Robert Blaj, fostul director al Direcției Silvice Sibiu, decedat între timp.

Urmașii acestuia au demonstrat în instanță că sunt cumpărători de bună credință, fiind luat chiar un credit pentru a acoperi cheltuiala.

Conacul lui Gelu Voican Voiculescu, ascuns de ”revoluționar” la prietenul fiicei

Povestea începe undeva în anul 2017, atunci când Gelu Voican Voiculescu, după ce  a refuzat să plătească chiria majorata de RA-APPS pentru vila de protocol pe care o ocupa în cartierul Primăverii din Capitală, a fost dat în judecată de către instituția statului.

Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) l-a obligat pe politician în două hotărâri date in primă instanță la plata unei sume de aproximativ 200.000 de euro, reprezentând chirii, penalități și dobânzi. Ulterior, sumele au scăzut, însă în final politicianul a ajuns la executare silită.

Deciziile au fost contestate, însă Gelu Voican Voiculescu s-a gândit, spune el în proces, la sfatul fiicei sale, că în final va trebui să plătească și pentru a nu fi executat silit a început să-și înstrăineze bunurile.

Conform susținerilor lui Gelu Voican Voiculescu cuprinse în dosarul nr. 3677/85/2021, el se afla sub presiunea unor litigii financiare uriașe cu RA-APPS.

El a susținut că ar fi acceptat să își „vândă” proprietățile către apropiați, pentru a evita executarea silită, cu promisiunea că acestea îi vor fi returnate ulterior.

Prima verigă a acestui lanț a fost transferul imobilului din Apoldu de Sus către Constantin Șerban Raoul, partenerul de atunci al fiicei sale.

Ulterior, imobilul a ajuns în proprietatea Ralucăi Voiculescu, fiica lui Gelu Voican Voiculescu, care, în 2020, l-a vândut mai departe familiei Blaj, pentru suma de 45.000 de euro.

Gelu Voican Voiculescu a solicitat în instanță constatarea nulității absolute a tuturor acestor tranzacții, invocând o „cauză ilicită” și „fraudă la lege”.

Acesta a susținut în fața judecătorilor că nu a primit niciodată banii prevăzuți în contracte și că a continuat să locuiască în imobil, considerând că întreaga operațiune a fost o simulare juridică orchestrată de către fiica sa.

De cealaltă parte, Raluca Voiculescu și ceilalți pârâți, familia lui Robert Blaj, au respins categoric aceste acuzații. Au adus acte care susțin că politicianul ar fi primit bani ”cash” pentru că el nu avea conturi, având reticențe față de activitatea băncilor.

Gelu Voican Voiculescu nu a răspuns încercărilor noastre de a-și exprima un punct de vedere cu privire la acest dosar.

A avut un proces identic, tot cu fiica lui, judecat la București, pentru un imobil care ar fi fost și el cedat rudelor.

”Procesele mele personale nu vă interesează. Există o poprire, RA-APPS îmi oprește o jumătate din venituri, asta este… Sunt chestii care mă privesc numai pe mine și nu țin să informez opinia publică asupra lor. În chestiuni de stat, vă stau oricând la dispoziție”, a explicat atunci Gelu Voican Voiculescu.

Gelu Voican Voiculescu a fost trimis în judecată, în 2019, alături de Ion Iliescu pentru crime împotriva umanității, în Dosarul Revoluției.

Pe 13 iunie 2017 a fost trimis în judecată alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și Miron Cozma pentru infracțiuni contra umanității în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Procesul a fost suspendat pe durata stării de urgență declarate ca urmare a pandemiei COVID-19. În data de 10 decembrie 2020 instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului.

Intră în scenă mama vitregă

Fiica lui Gelu Voican Voiculescu a oferit judecătorilor o variantă mult mai personală a conflictului.

Ea susține că relația cu tatăl său s-a deteriorat iremediabil după ce acesta s-a recăsătorit cu o femeie cu 41 de ani mai tânără, care ar fi influențat începerea acestei acțiuni în justiție pentru a dobândi casa.

”Până la data căsătoriei tatălui său cu actuala nevastă, erau o familie frumoasă şi fericită. Tatăl său are patru copii, cu care a rupt definitiv relațiile în momentul în care s-a căsătorit, pe ascuns, cu o femeie cu 41 de ani mai tânără.

Ulterior acestui moment, a început să le amenințe că le omoară sau că le distruge. Prezenta acţiune în justiție este fundamentată pe dorința actualei neveste de a rămâne cu beneficii de pe urma acestei căsnicii, de a nu mai fi necesar să trăiască din alocații”, au transmis judecătorilor avocații fetei lui Gelu Voican Voiculescu.

Mai mult, femeia a arătat că tatăl ei nu poate invoca în favoarea sa propria imoralitate, faptul recunoscut oficial că a vrut să fraudeze statul, doar pentru a anula niște acte autentice.

De asemenea, ea neagă faptul că și-ar fi sfătuit tatăl să-și înstrăineze bunurile.

”Faptul că (fiica lui Voiculescu n.r.) i-a prezentat un „plan” în urma căruia ar fi vândut anumite bunuri ulterior finalizării litigiilor sale, sfidează logica. Reclamantul nu explică motivul pentru care ar fi fost necesar un astfel de „plan”, atâta timp cât, la data înstrăinării imobilului, nu avea nicio executare în curs, iar litigiile la care se referă erau în stadiu de judecată. Atâta timp cât nu exista nicio interdicție de înstrăinare, reclamantul nu avea nevoie de planuri, putând dispune liber de bunurile sale”, se precizează în motivare.

În realitate, RAPPS încearcă de mulți ani să recupereze bani de la Gelu Voican Voiculescu. Acesta a ajuns să fie executat de către RAPPS în 2022 și a deschis mai multe procese pentru a recupera banii.

Inițial, demnitarul a achitat o chirie de doar 149 lei pe lună, dar în 2008 RAAPPS a mărit chiria la aproape 3.500 de euro, iar Gelu Voican Voiculescu nu a mai vrut să plătească nimic, considerând că suma este mult prea mare.

Decizia definitivă a instanței l-a obligat în final pe Gelu Voican Voiculescu la plata unor despăgubiri de peste 80.000 euro și circa 10.000 lei, dar fostul demnitar a refuzat în continuare să achite daunele stabilite de magistrați, preferând să fie executat silit.

Astfel, instituția i-a deschis proces lui Gelu Voican Voiculescu, în încercarea de a recupera măcar o parte din despăgubirile hotărâte de instanță.

Varianta prietenului fiicei lui Voiculescu. Casa din Apoldu de Sus avea mucegai

Fiica lui Gelu Voican Voiculescu susține că în septembrie 2017, părinții ei i-au propus să cumpere imobilul din localitatea Apoldu de Sus.

”Aceştia i-au comunicat că doreau să achiziționeze un apartament în București, motivând că din cauza vârstei şi a stării precare de sănătate nu se mai puteau ocupa de această casă, care se afla într-o stare avansată de degradare (afectată de mucegai).

Imobilul nu era racordat la utilități, iar întreținerea pe timpul iernii se anunța costisitoare.

Precizează că la data respectivă reclamantul avea 77 de ani iar soţia sa suferea de probleme respiratorii, cauzate şi de expunerea la mucegai”, se arată în document.

În luna august 2018, soția lui Gelu Voican Voiculescu a decedat din cauza complicațiilor apărute la nivelul plămânilor.

”În legătură cu imobilul, (prietenul fiicei lui Voican Voiculescu n.r.) inițial nu s-a arătat interesat, însă într-un final, la insistențele lor, a acceptat. El ar fi dorit să recondiționeze imobilul şi să-l transforme într-o pensiune tradițional săsească.

Reclamantul (Voican Voiculescu n.r. ) dorea să părăsească Apoldul de de Sus, fiindcă considera că era prea departe (reclamantul nu avea permis de conducere), că nu mai avea puterea de a se ocupa de imobil, că starea de sănătate a soției sale nu-i permitea să locuiască într-un loc afectat de igrasie şi mucegai şi prefera să locuiască în Bucureşti.

(…) Pârâtul nu a avut nicio înțelegere prealabilă cu reclamantul de a-i restitui acestuia imobilul sau de a-i plăti mai mult decât era prevăzut în contractul de vânzare.

Cuprinsul cărții funciare evidenția situaţia juridică a imobilului, neexistând notări a unor acte şi/sau fapte juridice ori sarcini. Nu erau notate litigii sau executări, pârâtul nefiind în măsură de a face verificări suplimentare faţă de situaţia reținută în cartea funciară a imobilului”, se precizează în document.

El susține că Gelu Voican Voiculescu a primit 50. 000 lei în numerar la data autentificării contractului, urmând ca diferenţa de preţ să fie achitată ulterior.

”Diferenţa de preţ a fost încasată de vânzător, conform Declaraţiei autentificată notarial sub nr. 1538/18.09.2017, din care reiese că a primit această sumă, imobilul fiind astfel achitat integral”, se arată în motivare.

Voican Voiculescu ar fi cerut bani ”cash” pentru că a spus ”că nu are încredere în sistemul bancar, nu are cont bancar şi că preferă să nu plătească taxe şi comisioane bancare”. Ulterior, el a vândut casa fiicei cu Voiculescu ”pentru a rămâne în familie”, iar ea a vândut-o mai departe familiei Blaj.

Verdictul Tribunalului: Buna-credință a cumpărătorilor primează

Prin Sentința Civilă nr. 45/2026, Tribunalul Sibiu a respins acțiunea lui Gelu Voican Voiculescu ca nefondată. Magistrații au considerat că nu există probe solide care să confirme caracterul fictiv al vânzărilor.

Sentința se bazează pe faptul că politicianul nu a adus dovezi care să-i apere cazul.

Declarațiile martorilor aduși de reclamant au fost considerate insuficiente, fiind bazate pe relatări indirecte, în timp ce documentele notariale și înscrisurile bancare au susținut realitatea tranzacțiilor.

În plus, s-a apreciat protecția ”subdobânditorilor”, adică familia Blaj.

Familia care a cumpărat conacul în 2020 a fost considerată „cumpărător de bună-credință”. Aceștia s-au încrezut în Cartea Funciară, care nu prezenta nicio sarcină sau litigiu la momentul achiziției. Legea protejează astfel de cumpărători, chiar dacă titlul vânzătorului anterior ar fi fost problematic, susțin judecătorii de la Tribunalul Sibiu.

Instanța a subliniat că, deși nulitatea absolută poate fi invocată de oricine, principiul ”nemo auditur propriam turpitudinem allegans” (nimeni nu poate fi ascultat dacă își invocă propria vinovăție) este unul fundamental.

Gelu Voican Voiculescua recunoscut practic că a dorit să eludeze legea pentru a-și salva averea de creditori, o conduită imorală care nu poate beneficia de protecția instanței în detrimentul unor terți de bună-credință.

Decizia nu este definitivă, Gelu Voican Voiculescu având dreptul de a formula apel în termen de 30 de zile.

Până atunci, conacul din Apoldu de Sus rămâne în proprietatea familiei Blaj, iar conflictul dintre celebrul om politic și fiica va continua, cel mai probabil, în justiție.