Colaps și pre-colaps în cazul a 23 de monumente istorice din județ. Nouă sunt în Sibiu. Proprietarii nu sunt amendați pentru că nu există formulare cu antetul corect

23 de monumente istorice de importanță națională și locală sunt în stare de colaps sau pre-colaps se arată într-un raport al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu. A cărui conducere arată că nu poate amenda proprietarii care nu-și întrețin monumentele din cauza formularelor: acestea poartă antetul cu vechea denumire a ministerului, iar sancțiunile aplicate pe baza acestora ar fi anulate în instanță. Eugen Vaida (Ambulanța pentru monumente) nu crede în utilitatea acestei liste.

Raportul a fost pregătit pentru ședința de marți a Colegiului prefectural Sibiu și include prezentarea, foarte pe scurt, a celor 23 de monumente istorice aflate în pericol. Patru din cele șase castele din județ sunt pe această listă. Cel din Buia, de exemplu, mai atârnă în câțiva pereți. Pe care mai apar clădiri din ansamblul halelor Rieger, turnuri de apărare sau haltele feroviare (vezi în a doua parte a acestui articol lista completă).

Pentru reabilitarea acestor monumente istorice ar fi nevoie de sute de milioane de euro, estimează larg Dan Nanu, directorul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Sibiu, instituția care a elaborat raportul. El spune că piedica într-un astfel de demers nu este doar lipsa fondurilor, ci inclusiv legislația și situația juridică a acestora: în cartea funciară nu sunt clar reglementate limitele de proprietate și proprietarii. Iar lipsa fondurilor nu este o problemă „atât de mare”, apreciază Nanu, care remarcă faptul că în conturile în care se varsă sumele încasate din Timbrul pentru  monumente s-au strâns sume consistente.

„Așteptăm de zece ani codul patrimoniului, care ar trebui să reunească toată legislația și să confere puteri mai mari direcțiilor de cultură pentru control și amendă celor care nu păstrează integritatea unui monument. Pe de altă parte, un astfel de cod ar aduce și beneficii pentru proprietarii pe monumente, cărora li s-au luat o parte din facilități în ultimul timp, cum ar fi scutirea de la plata impozitului. Astfel de clădiri care au căpătat statut de monument credem că se pot salva. Proprietarii răspund de integritatea lor și sunt obligați să le întrețină”, declară Dan Nanu pentru cititorii Turnul Sfatului.

Întrebat dacă proprietarii – instituții publice sau persoane private – au fost amendați, Dan Nanu a arătat că direcția pe care o conduce nu apelează la astfel de sancțiuni, deoarece nu acestea nu au finalitate. „Legea ne permite să dăm amenzi, dar faptul că nu avem formulare de amenzi, este partea a doua a problemei”. Iar această „parte a doua” înseamnă că formularele sunt cu vechile denumiri ale actualului Minister al Culturii (până în 2018, ministerul a purtat numele de Ministerul Culturii și Identității Naționale, înainte fiind Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. „Dacă aplici sancțiuni cu aceste formulare, te contestă în instanță și câștigă”.

Raportul vine la câteva săptămâni de la prăbușirea unei părți a zidului bisericii fortificate de la Moșna. Detalii aici: Prăbușirea zidului de la Moșna: Biserica Evanghelică indică fenomenele meteo extreme, vegetația și traficul greu drept posibile cauze

Eugen Vaida, Ambulanța pentru monumente: „Un singur mesaj: să nu mai tergiverseze avizele”

Arhitectul Eugen Vaida este cel care, prin intermediul Asociației Monumentul, a demarat proiectul „Ambulanța pentru monumente”, cu sprijinul Casei Regale britanice. Proiectul a devenit rapid cunoscut și cerut în întreaga țară: acolo unde există un donator pentru materiale, asociația vine cu voluntarii și pune în siguranță monumentele istorice aflate în pericol.

Prin urmare, i-am solicitat o opinie lui Eugen Vaida pornind de la lista întocmită de DJC Sibiu. „Lista asta e cerută an de an de minister și nu are niciun efect. Strategia Națională de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil, adică a monumentelor, e nefuncțională pentru că nu s-au elaborat normele, nici nu s-a făcut niciun pas pentru includerea acestor tipuri de intervenții în Programul Național de Restaurare. Și nici proprietarii nu aplică la Timbrul Monumentelor pentru puneri în siguranță pentru că e nevoie de o documentație avizată în prealabil în care proprietarul nu investește în lipsa unei certitudini că va primi finanțarea”, rezumă Eugen Vaida ignoranța autorităților referitoare la monumentele istorice aflate în pericol.

În ceea ce privește autoritățile locale, Eugen Vaida remarcă și aici neajunsuri. „Pentru Direcția Județeană pentru Cultură am un singur mesaj: să nu mai tergiverseze avizele și acordurile pentru punerea în siguranță a monumentelor. Nu vreau să intru în detalii”.

Citește și Schimbarea la față a clădirilor istorice din Sibiu: Fațadele a peste 200 de imobile, reparate de proprietari în ultimii 5 ani

În municipiul Sibiu sunt cele mai multe

Nouă din cele douăzeci și trei de monumente din raport se află în municipiul Sibiu. Turnul Pielarilor și cel al Pulberăriei sau Casa de vară a baronului Samuel von Brukenthal de pe strada Constantin Noica sunt trei exemple.

Mai este și casa în care s-a ascuns Ion C. Brătianu, clădirea de pe strada Mitropoliei nr. 7 (vezi foto principală) a funcționat ca han și hotel, atestată din secolul al XIV-lea. O placă amintea că „în această casă a poposit, în toiul evenimentelor din 1848, în drumul său spre Munții Apuseni, Avram Iancu”. Placa a dispărut odată cu comunismul.

Dan Nanu, directorul Direcției pentru Cultură Sibiu, o descria în 2022 drept „cel mai negativ exemplu” de monument neîngrijit din Sibiu. „Fără pari, casa asta nu cred că prinde Crăciunul”. N-a apucat Crăciunul cu acoperișul intact: în iarna 2022–2023, acesta s-a prăbușit parțial. Primăria a ridicat un tunel de lemn pentru pietoni; un proprietar a ajuns executat silit. La sfârșitul lui 2022, un om de afaceri local a cumpărat întreg imobilul, anunțând amenajarea unui hotel și a unui muzeu al clădirii. Lucrările nu au început.

Statul nu-și îngrijește proprietățile

Interesant este că în lista întocmită de stat sunt numeroase clădiri pe care tot statul român le deține.

Castelul Tobias din Boarta, de exemplu, construit în stil baroc în secolele XVII–XVIII, aparține Direcției pentru Protecția Copilului Sibiu. Propus cândva la închiriere, fără niciun rezultat, a devenit „ziduri mucegăite care riscă să se prăbușească”.

Din Turnul Spart de la Boița — turn medieval de apărare la intrarea pe Valea Oltului, însoțit de legenda sângelui turcesc care i-ar fi dat culoarea roșie — au mai rămas câteva fragmente.

Cetatea Slimnicului e parțial deschisă vizitatorilor, dar curtea sudică se degradează vizibil, iar drumul de acces rămâne neasfaltat.

Cetatea Landskrone de la Tălmaciu, pe promontoriu deasupra Pasului Turnu Roșu, e mai aproape de dispariție: fragmentele de zid sunt periclitate de infiltrații, vegetație și eroziune, fără nicio intervenție.

Vezi mai jos, în format integral, lista monumentelor aflate în colaps sau pre-colaps, potrivit Direcției  Județene pentru Cultură