Prăbușirea zidului de la Moșna: Biserica Evanghelică indică fenomenele meteo extreme, vegetația și traficul greu drept posibile cauze

După prăbușirea unui segment din zidul exterior al bisericii fortificate din Moșna, produsă sâmbătă, 13 iunie, autoritățile, specialiștii și reprezentanții Bisericii Evanghelice au început evaluarea pagubelor și căutarea soluțiilor pentru punerea în siguranță a monumentului. Primele concluzii indică o combinație de factori care ar fi putut contribui la incident, în timp ce reconstrucția depinde de identificarea unor surse de finanțare.

La trei zile după incidentul de la biserica fortificată din Moșna, Biserica Evanghelică C.A. din România, care a reacționat marți, 16 iunie, printr-un comunicat de presă, venind cu explicații despre prăbușirea zigului bisericii din Moșna.

Reprezentanții instituției au trimis un comunicat de presă prin care spun că, a două zo după incident, s-au întâlnit 14 specialiști din diverse instituții pentru a evalua pagubele și pentru a stabili pașii următori.

Este vorba despre instituții care au atribuții de experiză și control. Așadar, la fața locului au fost prezenți reprezentanți ai Direcției pentru Cultură, ai Poliției Monumentelor Istorice, arhitecți, ingineri constructori și specialiști în structuri, reprezentanți ai Primăriei Moșna, ai parohiei locale și ai Consistoriului Districtual Mediaș.

Scopul întâlnirii a fost evaluarea exactă a pagubelor, identificarea cauzelor posibile și coordonarea intervențiilor imediate.

Conform concluziilor preliminare, prăbușirea ar fi putut fi favorizată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără fenomenele meteorologice extreme din ultimii ani, vegetația crescută în structura zidului și vibrațiile generate de traficul greu care circulă în imediata apropiere a incintei fortificate.

Reprezentanții Bisericii Evanghelice subliniază că, în ultimele trei decenii, la ansamblul fortificat au fost realizate lucrări ample de restaurare și consolidare.

Inclusiv turnul aflat în apropierea segmentului prăbușit, care prezenta fisuri mai vechi, a beneficiat de intervenții de consolidare la nivelul fundației. Potrivit informațiilor disponibile în prezent, „prăbușirea nu putea fi prevăzută”.

Ce urmează

Potrivit comunicatului, zona afectată a fost securizată provizoriu. După finalizarea unei expertize statice privind turnul, pot începe lucrările de degajare a materialului prăbușit.

În săptămânile următoare vor urma alte expertize de specialitate, propuneri pentru asigurarea durabilă a zonei și opțiuni pentru reconstrucția segmentului de zid prăbușit. Chestiunea costurilor pentru lucrările de siguranță și reconstrucție este momentan deschisă.

„Biserica fortificată din Moșna este un patrimoniu cultural valoros al regiunii noastre. Le mulțumim tuturor specialiștilor și autorităților implicate pentru reacția rapidă și colaborarea constructivă. Obiectivul nostru comun este să asigurăm protejarea ansamblului și să îi garantăm viitorul”, a transmis Ulf Ziegler, în calitate de locțiitor al protopopului districtual.

S-a extins securizarea zonei și se strâng cărămizile

Autoritățile locale spun că principala preocupare este, în acest moment, siguranța zonei. Primarul comunei Moșna, Nuțu Dumitru, a declarat că membrii comisiei întrunite au decis extinderea perimetrului de securitate, deoarece există riscul unor noi prăbușiri, inclusiv la turnul de Nord. Potrivit lui, în momentul de față, există risc pentru orice persoană care ar intra în zona prăbușirii.

„S-a extins zona de siguranță, iar după ce se vor finaliza aceste demersuri, cărămizile căzute vor fi strânse și păstrate pentru că, oricât de greu ar fi, se dorește reabilitarea bisericii. Singura mare problemă sunt costurile ridicate și lipsa unei finanțări”, spune primarul din Moșna.

De asemenea, în zonă, s-a restricționat traficul mașinilor de mare tonaj.

Dosar pentru finanțarea lucrărilor de urgență

Directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, Dan Nanu, prezent și el la întâlnirea comisiei care a avut loc luni, 15 iunie, a precizat că a fost întocmită documentația necesară pentru demararea procedurilor de finanțare a intervențiilor urgente. Urmează să fie pregătit dosarul care va fi depus în cadrul programului destinat monumentelor de patrimoniu aflate în situații de urgență.

Astfel, în funcție de evaluarea tehnică și de încadrarea monumentului, finanțarea ar putea fi asigurată prin Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul Programului Național de Restaurare.

Dan Nanu a arătat că, în ceea ce privește prăbușirea, una dintre ipotezele analizate vizează modul în care apa s-a acumulat în incinta monumentului de-a lungul timpului. Acesta a explicat că au existat intervenții în interiorul curții bisericii, săpături, iar în prezent nu este clar când au fost realizate și dacă acestea au influențat drenajul natural al apei.

Directorul Direcției pentru Cultură a atras atenția și asupra vegetației dezvoltate pe ziduri, susținând că rădăcinile arborilor și arbuștilor au pătruns printre rosturile construcției și au contribuit la slăbirea structurii. În opinia sa, vechimea materialelor, infiltrațiile și acțiunea repetată a precipitațiilor ar fi putut accelera procesul de degradare.

„La un moment dat s-a săpat și în interiorul curții bisericii, nu știm exact când, dar asta a putut contribui la uzura zidului, pentru că în urma ploilor apa nu a mai avut unde să se scurga și a dus la infiltrații. apoi curtea nu a fost îngrijită sau întreținută, iar vegetația crescută și rădăcinile arbuștilor crescute printre rosturile zidului au avut aportul lor. Zidurile sunt din mortar vechi de 400 sau 500 de ani, ușor de degradat”, a spus Dan Nanu.

De asemenea, acesta a precizat că, deși s-au făcut intervenții de reabilitare la Turnul de Nord a bisericii, acestea au fost făcute până 2017, moment din care nu s-a mai intervenit, iar acele lucrăzi nu au fost recepționate nici în ziua de astăzi.

Totodată, acesta consideră că monumentele istorice aflate în stare avansată de degradare necesită monitorizare constantă și măsuri preventive pentru a evita incidente similare.

Deși există consens privind necesitatea restaurării zidului prăbușit și a protejării întregului ansamblu, problema finanțării rămâne deschisă. Primarul din Moșna spune că principala dificultate este reprezentată de costurile foarte ridicate și lipsa unei surse de finanțare certe pentru lucrările care vor urma.

Mai multe monumente din județ sunt monitorizate

Directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, Dan Nanu, a declarat că situația de la Moșna readuce în atenție problema monumentelor istorice aflate într-o stare avansată de degradare. Potrivit acestuia, instituția va întocmi o listă cu obiective considerate în risc de colaps sau precolaps, iar subiectul urmează să fie prezentat și în cadrul ședinței Colegiului Prefectural de la finalul acestei luni.

Nanu a precizat că, la nivelul județului, există aproximativ zece biserici aflate în categoria celor cu risc major, însă numărul monumentelor istorice care necesită intervenții este mai mare.

În opinia sa, cazul de la Moșna ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru proprietarii și administratorii monumentelor istorice, astfel încât măsurile de conservare și punere în siguranță să fie luate înainte de apariția unor incidente similare.

„Vom atrage atenția tuturor cultelor care dețin monumente istorice să verifice starea acestora și să ia măsuri acolo unde există probleme. Situația de la Moșna arată cât de importantă este prevenția înainte să se producă astfel de incidente”, a încheiat Dan Nanu.

Citește și: