Sibiul se încălzește, verile devin tot mai grele. De ce gunoiul sortat greșit agravează criza climatică

Vara aceasta nu este o excepție. Este un nou episod dintr-un șir tot mai lung de veri caniculare, cu temperature record, furtuni bruște și perioade de secetă care afectează și județul Sibiu. Încălzirea globală nu mai este un subiect abstract pentru oamenii de știință — este deja o realitate pe care sibienii o trăiesc de la un an la altul.

Ceea ce mulți nu știu este că gunoiul sortat greșit contribuie direct la acest fenomen.

Ce se schimbă în Sibiu

Meteorologii atrag atenția de mai mulți ani că temperaturile medii din Transilvania sunt în creștere. Verile sunt mai lungi și mai fierbinți, episoadele de caniculă sunt mai frecvente, iar iernile cu zăpadă abundentă devin tot mai rare. Fenomenele extreme — grindina, ploile torențiale, seceta prelungită — apar mai des și cu intensitate mai mare.

Efectele se văd în agricultură, unde recoltele sunt afectate de secetă sau de îngheț târziu, în pădurile din Carpați, vulnerabile la dăunători favorizați de iernile blânde, și în calitatea aerului din oraș, care se deteriorează în perioadele cu căldură extremă.

Legătura dintre gunoi și climă

Depozitele de deșeuri — gropile de gunoi — sunt una dintre sursele semnificative de gaze cu efect de seră. Deșeurile organice, precum resturile alimentare, descompuse în condiții de lipsă de oxigen la groapa de gunoi, produc metan, un gaz cu efect de seră de peste 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.

Fiecare tonă de deșeuri biodegradabile aruncată la groapa de gunoi, în loc să fie compostată, contribuie la acest bilanț. Numai în Sibiu, peste 12.500 de tone de deșeuri biodegradabile ajung anual la depozit în loc să fie transformate în compost.

Reciclarea, în schimb, reduce semnificativ emisiile. Producerea aluminiului din minereu consumă de 20 de ori mai multă energie decât reciclarea lui. Reciclând o tonă de aluminiu, nu se mai emit nouă tone de CO2 în atmosferă. Hârtia reciclată consumă cu 70% mai puțină energie decât cea produsă din lemn proaspăt tăiat. Sticla și plasticul reciclate reduc la rândul lor consumul de combustibili fosili din procesele de producție.

Ce putem face fiecare

Schimbările climatice par copleșitoare, iar contribuția unui singur om pare neglijabilă. Datele arată însă că alegerile individuale, înmulțite la scara unei comunități, contează.

Sortarea corectă a deșeurilor în cele cinci fracții — hârtie și carton la albastru, plastic și metal la galben, sticlă la verde, biodegradabile la maro, reziduale la negru — este cel mai simplu gest prin care fiecare sibiu poate reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Compostatarea resturilor alimentare, acasă sau prin predarea lor la pubela maro, elimină una dintre cele mai poluante forme de depozitare a deșeurilor.

Reducerea consumului de plastic de unică folosință, alegerea produselor cu ambalaje reciclabile și evitarea risipei alimentare completează tabloul unui comportament care face diferența — nu doar pentru mediu în general, ci pentru clima pe care sibienii o vor trăi în următoarele decenii.

„Aluminiul poate fi reciclat fără a pierde din calitate, este reciclabil 100% și poate fi reciclat la nesfârșit. Dacă sunt aruncate în natură sau depozitate la groapa de gunoi, dozele de aluminiu se degradează în 500 de ani”, arată reprezentanții ADI ECO Sibiu. Același principiu se aplică întregului lanț al deșeurilor: fiecare material reciclat corect este o cantitate mai mică de energie consumată, o cantitate mai mică de gaze emise și, în timp, o vară mai puțin sufocantă.

Articol publicat în cadrul proiectului ”Ne jucăm și curățăm, ediția a VII-a”.

Eveniment sprjinit de Azets, Apă Canal Sibiu, Terra Building și Soma.

”Ne jucăm și curățăm, ediția a VII-a” este o acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Comunității.

Proiect realizat în parteneriat cu ADI Eco Sibiu și Decathlon Sibiu, susținut de ziarul Turnul Sfatului.