Peste 54 de milioane de lei. ADI Eco a relansat licitația pentru zonele Avrig, Agnita și Săliște: containerele vechi, retrase din 21 de localități sibiene, pubelele trebuie să aibă cip

Containerele din 21 de localități din sudul județului Sibiu, ajunse la zece ani de folosință, urmează să fie ridicate din teren și înlocuite. Fiecare recipient va primi un cip care înregistrează golirile și îl leagă de o adresă anume, conform principiului „plătește pentru cât arunci”.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ECO Sibiu a lansat licitația prin care caută un operator pentru colectarea și transportul deșeurilor în Zona 2 Avrig, Zona 3 Agnita și Zona 5 Săliște. Contractul se va încheia pe 5 ani, iar valoarea estimată este de 54,5 milioane de lei fără TVA. Este o nouă încercare, după ce procedurile anterioare nu au atras niciun ofertant, iar contractele actuale au fost prelungite în regim de avarie până în februarie 2027.

Cele trei curpind 21 de localități: orașele Avrig, Agnita, Miercurea Sibiului și Săliște, plus comunele arondate, de la Cârțișoara și Turnu Roșu până la Jina și Poiana Sibiului. Populația deservită este de 70.934 de locuitori, potrivit datelor din caietul de sarcini, dintre care 26.439 în zona Avrig, 24.625 în zona Agnita și 19.870 în zona Săliște.

Un singur contract pentru trei zone

ADI Eco a analizat două variante: o singură licitație pentru toate cele trei zone sau proceduri separate pentru fiecare. A ales-o pe prima, iar în studiul de oportunitate a argumentat de ce:

„Există posibilitatea ca activitățile să fie delegate doar pentru una dintre zone, care ar prezenta interes crescut, iar pentru celelalte care nu mai prezintă interes nu, ceea ce ar crea grave disfuncționalități sistemului de management integrat al deșeurilor în aceste zone”.

Ce va trebui să facă viitorul operator

În caietul de sarcini sunt descrise procedurile cerute de la viitorul operator. Astfel, în zonele de blocuri din mediul urban, colectarea se face pe cinci fracții, din containere de 1,1 metri cubi. În orașe, la case, tot pe cinci fracții, dar hârtia și cartonul, plasticul și metalul, rezidualul și biodeșeurile se ridică din poartă în poartă. În mediul rural rămân patru fracții, iar biodeșeurile sunt deviate către compostoarele individuale puse la dispoziție de Consiliul Județean Sibiu în etapa de implementare a sistemului integrat.

Graficul de colectare prevede, pentru blocurile din orașe, ridicarea zilnică a deșeurilor reziduale și a biodeșeurilor în perioada aprilie-septembrie și o dată la trei zile din septembrie până în martie. La casele din mediul urban, rezidualul și biodeșeurile se strâng săptămânal, hârtia și plasticul lunar. În sate, rezidualul se ridică o dată pe săptămână, reciclabilele lunar, iar sticla o dată la trei luni.

Apare și un flux nou, impus de legislația din ultimii ani: textilele. Acestea se colectează în containere de trei metri cubi, amplasate în puncte fixe, iar în categorie intră îmbrăcămintea, lenjeriile, fețele de masă, prosoapele și încălțămintea. Frecvența este lunară în orașe și o dată la trei luni în sate, iar cantitatea estimată pentru primul an de operare este de aproximativ 190 de tone. Operatorul trebuie să încheie singur contracte cu firme autorizate de reciclare, iar costul intră în tariful pentru deșeuri reziduale.

Tot nouă este și colectarea biodeșeurilor din mediul urban. „În cele 3 zone de operare nu a existat un istoric în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor biodegradabile”, precizează studiul de oportunitate. Reprezentanții ADI Eco Sibiu spun că în acest caz costurile au fost estimate prin analogie cu cele pentru deșeurile reziduale, ținând cont că stațiile de compostare de la Șura Mică și Târnava se află la distanțe comparabile cu depozitul ecologic.

Operatorul va mai avea obligația de a aloca anual minimum 150.000 de lei fără TVA pentru campanii de informare.

Containerele vechi de 10 ani, ridicate din teren

Recipientele aflate acum pe platformele comune urmează să dispară. „Toate recipientele din Anexa 3 la caietul de sarcini sunt deja în teren cu o vechime de 10 ani, motiv pentru care ofertantul are obligația de a ridica din teren, în perioada de mobilizare, toate recipientele de colectare pentru toate fracțiile de deșeuri din punctele de colectare comune”, prevede documentația procedurii.

Este vorba despre 445 de containere de pe 226 de platforme publice: 139 în Zona 2 Avrig, 169 în Zona 3 Agnita și 137 în Zona 5 Săliște, la care se adaugă alte 64 de containere repartizate agenților economici din zona Avrig. Cele mai multe se strâng din orașe, respectiv 65 de la Agnita, 64 de la Avrig, 51 de la Săliște și 41 de la Miercurea Sibiului, iar dintre comune se remarcă Porumbacu de Jos, cu 34 de containere vechi, și Bârghiș, cu 25 de containere.

În locul lor, viitorul operator trebuie să distribuie dotările noi, containere de 1,1 și 3 metri cubi, deja asamblate și pregătite de utilizare. Pubelele de la gospodării au fost împărțite deja de primării, iar gospodăriile nelocuite sau neînregistrate la Serviciul Taxe și Impozite nu au primit recipiente.

Lista recipientelor care rămân în proprietate publică numără 28.312 de unități în zona Avrig, 25.450 în zona Agnita și 37.673 în zona Săliște. Vechile dotări retrase din teren urmează să fie depuse la fosta stație de transfer din Agnita, la stația de transfer din Avrig și, pentru zona Săliște, la baza de lucru a operatorului.

Cipuri și „plătește pentru cât arunci”

Conform caietului de sarcini, toate recipientele noi pentru rezidual, textile, reciclabil și biodegradabil au inserat un dispozitiv RFID pasiv, iar autospecialele de colectare trebuie dotate cu cititoare compatibile. Operatorul este obligat să construiască o bază de date digitală cu fiecare utilizator, tipul și volumul recipientelor și adresa de amplasare.

Reprezentanții asociației de dezvoltare explică faptul că sistemul funcționează ca un fel de branșare la serviciul de salubrizare. „Branșarea («autorizarea») la sistemul de salubrizare a utilizatorilor va fi efectuată prin intermediul cipului RFID, care va permite astfel golirea exclusivă a recipienților autorizați de cip, precum și refuzul de a goli recipienți neautorizați”, arată caietul de sarcini. Autorizarea presupune ca utilizatorul să fie înregistrat la Serviciul de Taxe și Impozite al primăriei, iar debranșarea înseamnă retragerea pubelelor.

Acest lucru este explicat prin dezvoltarea principiului „plătește pentru cât arunci”: „Alocarea utilizatorilor la recipienți prin intermediul dispozitivului RFID va permite și aplicarea individuală a instrumentului economic «plătește pentru cât arunci», prin monitorizarea frecvenței de utilizare și a volumului lunar, după cum prevăd Regulamentele de instituire a taxei de salubrizare”.

Acolo unde ridicarea se face din poartă în poartă, numărul de goliri este asociat adresei; la platformele comune, asocierea se face cu asociația de locatari.

Pentru fiecare recipient, operatorul trebuie să încheie un contract de comodat cu utilizatorul, care include și acordul GDPR pentru prelucrarea datelor personale.

Cât costă și cine plătește

Valoarea totală estimată a contractului de delegare a gestiunii este estimat la 54,5 milioane de lei fără TVA. Suma a fost calculată din însumarea veniturilor previzionate pe cinci ani, cu o cotă de profit de 5% și o creștere anuală a costurilor estimată la 6%.

Documentația mai prevede că ofertanții nu pot depăși tarifele maximale stabilite de asociație: 438 de lei pe tonă pentru deșeurile reziduale, 1.466 de lei pe tonă pentru reciclabile și 846 de lei pe tonă pentru biodeșeuri, toate fără TVA.

Cantitățile luate în calcul sunt de 15.547 de tone pe an de deșeuri menajere și similare, plus 1.852 de tone pe an din celelalte categorii. Din total, 12.589 de tone sunt deșeuri reziduale, 1.591 de tone biodeșeuri și 1.367 de tone reciclabile.

Facturile merg în cea mai mare parte către primării, nu direct către cetățeni. Contravaloarea colectării deșeurilor reziduale, reciclabile, biodegradabile, textile și abandonate se acoperă prin facturarea către primăria pe raza căreia s-a făcut prestația, cu termen de plată de 15 zile.

Penalități dacă nu se atinge ținta de reciclare

Contractul prevede și doi indicatori de performanță cu penalități. Primul vizează hârtia, metalul, plasticul și sticla, unde ținta este de 70% din cantitatea totală generată în aria de operare, calculată ca procentaj din ce ajunge într-un an la stațiile de sortare. Al doilea se referă la biodeșeurile din mediul urban: 50% în primul an de operare, 60% în al doilea și 70% în al treilea.

Dacă nu le atinge, operatorul plătește din buzunar pentru gunoiul dus în plus la groapa de gunoi. „Pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță, operatorul de colectare și transport va suporta ca și penalitate contravaloarea tarifului operatorului depozitului DEDMI Cristian, inclusiv contribuția pentru economia circulară, pentru cantitățile încredințate operatorului depozitului în vederea eliminării finale prin depozitare, care depășesc cantitățile rezultate prin aplicarea indicatorilor de performanță”, se arată în studiul de oportunitate. Contribuția pentru economia circulară este de 160 de lei pe tonă, începând din 2024.

În cazul biodeșeurilor, penalitatea se calculează ca diferență între cantitatea care ar fi trebuit colectată și cea acceptată efectiv la stațiile de compostare de la Șura Mică și Târnava.

Mecanismul de sancționare nu presupune o amendă separată, ci refuzul la plată al unor facturi deja emise. „ADI ECO Sibiu va calcula și va aplica penalităţile de mai sus, respectiv va refuza la plată contravaloarea costurilor cu contribuţia pentru economia circulară, inclusiv contravaloarea costurilor cu depozitarea, pentru cantitatea de deşeuri reziduale, reziduuri sau deşeuri tratate, după caz, care depăşeşte cantitatea destinată a fi eliminată prin depozitare”, prevede anexa cu indicatorii de performanță. Asociația urmează să propună Adunării Generale aplicarea penalităților, defalcate pe fiecare primărie, iar operatorul va fi notificat să emită facturi storno pentru sumele refuzate la plată.

Verificarea se face o singură dată pe an, pe baza raportului anual depus de operator.

Contratul cu Soma expiră. CJ a prelungit contractele până în februarie 2027

Precizăm că serviciul de colectare și transport a deșeurilor din cele trei zone este prestat acum de Soma SRL, în baza a trei contracte separate, semnate în 2024 și valabile până la 31 august 2026. O primă licitație pentru delegarea serviciului a fost demarată de ADI Eco în octombrie 2025, dar a fost anulată pentru că nu s-a depus nicio ofertă. Ca să nu rămână trei zone ale județului fără ridicarea gunoiului de la 1 septembrie, Consiliul Județean Sibiu a aprobat, la finalul lunii iulie, prelungirea contractelor existente până la 28 februarie 2027, cu posibilitatea de a înceta mai devreme, dacă noua procedură se finalizează.

Tot atunci, consilierii județeni au avizat documentația scoasă acum la licitație.

Studiul de oportunitate, care face parte din documentația pentru licitația publică, menționează și motivele pentru care serviciul este delegat unei firme private, nu prestat direct de primării. Localitățile din județ „nu dispun de baza materială necesară desfășurării activităților de salubrizare care fac obiectul delegării” și nici „de resursele financiare necesare achiziționării bazei materiale”.

În paralel, ADI Eco desfășoară de câteva luni verificări în teren, la pubelele din sate, tocmai în aceste trei zone. Concluzia specialiștilor asociației a fost că zona Agnita stă cel mai prost la capitolul colectare corectă, iar zonele Avrig și Săliște ceva mai bine, în timp ce în pubelele negre ajung în continuare biodeșeuri și reciclabile.