Andy Fazekas, creierul” prologului Red Bull Romaniacs, a explicat într-o postare amplă pe pagina de Facebook, motivele pentru care Prologul competiției se desfășoară pe Bulevardul Coposu, în apropierea zidurilor medievale ale cetății, și nu poate fi mutat în afara orașului, așa cum sugerează unele voci. „Prologul și centrul istoric nu pot fi separate fără ca evenimentul să piardă o parte importantă din identitate”, scrie sibianul.
Fazekas a răspuns criticilor privind desfășurarea Prologului în zona centrului istoric al Sibiului, comparând situația cu alte evenimente mari ale orașului, de la FITS și Maratonul Internațional Sibiu, până la Raliul Sibiului și Turul Ciclist.
De ce Bulevardul Coposu
Fazekas a explicat că Prologul „s-a născut” acolo, și-a construit identitatea în acel loc și tot acolo a devenit celebru la nivel mondial. „Deși se desfășoară pe un bulevard construit în anii ’70, în perioada regimului comunist, aflat pe atunci sub numele de Bulevardul 23 August, traseul beneficiază de proximitatea unuia dintre cele mai spectaculoase ansambluri de patrimoniu medieval din România. Această combinație dintre sportul extrem și decorul istoric a creat o imagine unică. Fotografiile și filmările cu riderii având Zidul Cetății în fundal au făcut rapid înconjurul lumii și au devenit o adevărată carte de vizită pentru Sibiu”, a scris organizatorul.
Comparația cu Târgul Olarilor, FITS și Maratonul Internațional Sibiu
Pentru a răspunde ideii că Prologul ar putea fi organizat în afara centrului istoric, Fazekas a folosit exemplul Târgului Olarilor, arătând că, din punct de vedere strict logistic, acesta s-ar putea desfășura la fel de bine în zona Obor, dar nimeni nu și-l imaginează acolo, pentru că s-a născut în Piața Mare, în 1968, iar de aproape șase decenii este asociat de generații întregi cu centrul istoric.
Despre spectacolele stradale din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), organizatorul a scris, „Dacă am muta Prologul în afara orașului, ar fi ca și cum reprezentațiile stradale din cadrul FITS s-ar muta pe străzile din Broscărie sau într-un cartier periferic. Nu pentru că acele zone nu ar fi potrivite sau frumoase, ci pentru că le lipsește tocmai elementul care face diferența, patrimoniul medieval.”
Fazekas a adăugat că același principiu se aplică și Maratonului Internațional Sibiu, precizând că, deși Stadionul Municipal dispune de toate facilitățile necesare și se află lângă Parcul Sub Arini, startul competiției este stabilit tot în Piața Mare, la fel ca în cazul multor altor evenimente culturale și sportive organizate în Sibiu.
Organizatorul a mai spus că patrimoniul istoric al orașului nu este doar un decor pentru fotografii reușite, ci face parte din experiența trăită de participanți și spectatori, și că el aparține întregii comunități, nu doar celor care locuiesc în centrul istoric sau instituțiilor care îl administrează.
„Viitori ambasadori ai Sibiului”
Fazekas a scris că Red Bull Romaniacs are și o latură mai puțin vizibilă, și anume impactul economic local și regional, dar și promovarea globală a imaginii Sibiului și, implicit, a României. Potrivit organizatorului, în perioada evenimentului impactul media este global, cu peste 700 de ore de difuzare TV, peste 150 de articole apărute în 70 de publicații.
El a mai spus că, în aceste zile, Sibiul este plin, hotelurile și pensiunile au un grad mare de ocupare, iar randamentul investiției se ridică la milioane de euro, chiar și pentru o singură ediție. Fazekas a precizat că între 6.000 și 9.000 de oameni ajung în oraș, anul acesta din 58 de țări, fiind cazați aici, mâncând la restaurante, folosind taxiuri, închiriind mașini și vizitând obiective turistice, motiv pentru care i-a numit „viitori ambasadori ai Sibiului”, majoritatea revenind ulterior cu prietenii sau familia.
„Noi, la Sibiu, nu avem nici circuit de Formula 1, nici circuit de MotoGP sau un stadion pentru vreo echipă din elita mondială. Avem însă o competiție născută la Sibiu, Red Bull Romaniacs, care, în lumea hard enduro, este recunoscută drept cea mai celebră și mai dură competiție din lume, dar care oferă atât sportivilor, cât și caravanei care o însoțește — de la staff-ul tehnic până la turiștii care vin de peste tot pentru a o urmări — cea mai complexă experiență culturală, gastronomică, istorică și autentică, greu de reprodus în alte destinații. Și mai avem celelalte evenimente emblematice: FITS, ASTRA Film, ARTmania, Raliul Sibiului, Sibiu Open, Maratonul Sibiului, Turul Ciclist sau Cântecele Munților, la care se adaugă, mai nou, Sibiu Sands.
Evenimente extraordinare, desfășurate într-un oraș extraordinar.
Acestea duc faima Sibiului și a României mult peste hotarele continentale, aduc turiști, dau vitalitate economiei și mișcă aerul stătut atât de specific orașelor care doar există.
Fără aceste evenimente, orașul nostru ar fi probabil mult mai sărac. Nu este (încă) cazul Sibiului”, concluzionează Fazekas.
Puteți citi mai jos întreaga postare
„Red Bull Romaniacs, din culisele scenei, pe înțelesul tuturor.
Pentru a înțelege mai bine această competiție și pentru a răspunde numeroaselor întrebări și interpretări apărute în spațiul public, trebuie să începem cu începutul și să ne întoarcem în Sibiul anilor 2003–2004.
Cel mai important eveniment internațional al orașului era FITS – vestitul Festival Internațional de Teatru de la Sibiu –, care în acel an aniversa deja cea de-a zecea ediție și reunea participanți din 27 de țări. Printre celelalte evenimente importante ale perioadei se numărau Sibiu Jazz Festival, Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munților”, Târgul Olarilor, precum și numeroase manifestări cu tematică etnografică și culturală, organizate de Muzeul ASTRA, multe dintre ele având și participare internațională.
Au avut loc și diferite competiții sportive. Însă, chiar dacă unele au avut o participare internațională, anvergura lor nu a depășit nivelul regional sau național.
Anul 2004 a marcat însă câteva momente de referință pentru Sibiu. Orașul fusese desemnat Capitală Culturală Europeană pentru anul 2007, FITS se pregătea să sărbătorească ediția aniversară de zece ani, iar clubul moto sibian Crazy Bike MC, deja foarte cunoscut pentru festivalurile moto internaționale organizate încă din anii ’90 în Pădurea Dumbrava, a fost invitat de directorul Teatrului Național „Radu Stanca”, Constantin Chiriac, să participe la ceremonia de deschidere a ediției jubiliare FITS 2004. Clubul a oferit un spectacol moto inedit pe Bulevardul Coposu.
A fost, probabil, pentru prima dată când cultura și sportul cu motor și-au dat mâna, scriind primul capitol important din povestea celor două mari evenimente care aveau să definească imaginea Sibiului în deceniile următoare.
Tot în toamna acelui an a avut loc prima ediție a competiției de hard enduro Red Bull Romaniacs, o idee originală a lui Martin Freinademetz, dublu campion mondial și european la snowboard, multiplu câștigător al Cupei Mondiale, deja o legendă a acestui sport.
L-am cunoscut pe Martin cu aproape opt ani mai devreme, la un concurs internațional de snowboard la care participam ca membru al lotului României, competiție ce conta pentru calificarea la Jocurile Olimpice de la Nagano. Am descoperit foarte repede că, dincolo de pasiunea pentru snowboard, împărtășeam aceeași dragoste pentru motociclism.
Ne-am împrietenit, iar prin legăturile sale cu Sibiul – soția lui fiind născută aici – Martin a devenit, în timp, un sibian adoptiv și s-a stabilit definitiv în orașul meu natal.
Încă de la prima ediție, Red Bull Romaniacs a reprezentat o colecție de inovații care au schimbat radical lumea enduro-ului și au contribuit, în anii următori, la apariția unor federații dedicate și chiar a unui Campionat Mondial de Hard Enduro.
Am combinat elemente din enduro, motocross, trial și rally raid într-o singură disciplină. Mai mult, ideea organizării unui Prolog urban, astfel încât competiția să poată fi urmărită și de publicul care nu merge în munți, a fost una revoluționară. Începând chiar din anul următor, conceptul a fost copiat în numeroase țări de pe toate continentele. Din aceeași idee s-a inspirat ulterior și disciplina cunoscută astăzi sub numele de SuperEnduro, care are în prezent propriul Campionat Mondial și se desfășoară în fața a zeci de mii de spectatori. Am inovat continuu, fiind tot timpul cu un pas înainte. Am introdus noi categorii, de la motocicletele de tură până la cele electrice, care împreună vor defini probabil disciplina off-road într-un viitor apropiat. Cele de tură, sau clasa Adventure , denumirea sub care concurează la Red Bull Romaniacs, sunt deja omniprezente, fiind categoria covârșitoare pe care o întâlnim atât pe drumurile asfaltate cât și pe off-road.
Încă de la prima ediție am reușit să aducem la start o elită impresionantă a motorsportului mondial: francezul Cyril Despres – campion mondial la Rally Raid, câștigător Erzberg Rodeo și vicecampion Dakar, cel care avea să câștige ulterior de trei ori Red Bull Romaniacs și de cinci ori Raliul Dakar –, finlandezul Kari Tiainen, de șapte ori campion mondial FIM Enduro, precum și sud-africanul Alfie Cox, unul dintre cei mai valoroși piloți de rally raid ai vremii.
Din primul an, Red Bull Romaniacs a devenit un obiectiv și un reper pentru cei mai buni sportivi ai lumii, dar și pentru presa internațională de specialitate. Dintr-odată, o lume întreagă și-a îndreptat atenția către ceea ce se întâmpla în motorsport la Sibiu și, implicit, în România.
An după an, Romaniacs a crescut exponențial, ajungând în 2024 la participanți din 64 de țări. Din 2016, competiția este cea mai mare manifestare sportivă din istoria României postdecembriste din punctul de vedere al numărului de țări participante. Pe locul al doilea se află Festivalul Olimpic al Tineretului European, organizat în 2013 la Brașov, cu 45 de țări.
Fără să-mi trădez vechea pasiune pentru snowboard, trebuie să amintesc că, la acel Festival Olimpic al Tineretului European, am avut responsabilitatea tehnică și logistică pentru construcția și desfășurarea probelor de snowboard, în calitate de director de competiție desemnat de Federația Română de Schi și Biatlon. A fost unul dintre momentele speciale ale vieții mele, dedicat unui sport pe care îl voi iubi întotdeauna.
Red Bull Romaniacs nu a devenit faimos doar pentru faptul că a unit patru discipline diferite într-o singură competiție, ci mai ales datorită a două elemente care l-au diferențiat de orice alt eveniment din lume.
Primul este Prologul urban.
Deși se desfășoară pe un bulevard construit în anii ’70, în perioada regimului comunist, aflat pe atunci sub numele de Bulevardul 23 August, traseul beneficiază de proximitatea unuia dintre cele mai spectaculoase ansambluri de patrimoniu medieval din România. Această combinație dintre sportul extrem și decorul istoric a creat o imagine unică. Fotografiile și filmările cu riderii având Zidul Cetății în fundal au făcut rapid înconjurul lumii și au devenit o adevărată carte de vizită pentru Sibiu.
Aici aș răspunde și întrebării pe care o aud cel mai des:
„De ce Bulevardul Coposu? De ce nu mutați Prologul în afara orașului?”
Pentru că Prologul s-a născut aici. Aici și-a construit identitatea și tot aici a devenit celebru la nivel mondial. Conceptul a fost copiat în numeroase țări tocmai datorită combinației dintre obstacolele artificiale și decorul medieval autentic al Sibiului.
Dacă am muta Prologul în afara orașului, ar fi ca și cum reprezentațiile stradale din cadrul FITS s-ar muta pe străzile din Broscărie sau într-un cartier periferic. Nu pentru că acele zone nu ar fi potrivite sau frumoase, ci pentru că le lipsește tocmai elementul care face diferența: patrimoniul medieval.
Același lucru este valabil și pentru Târgul Olarilor. Dacă privim strict din punct de vedere logistic, târgul s-ar putea organiza la fel de bine în Obor. Și totuși, nimeni nu și-l imaginează acolo.
De ce?
Pentru că Târgul Olarilor s-a născut în Piața Mare, în 1968, iar imaginea lui este inseparabilă de această piață. De aproape șase decenii, generații întregi îl asociază cu centrul istoric al Sibiului. Nu doar târgul în sine contează, ci și locul care îi oferă identitate.
Același principiu se aplică și Maratonului Internațional Sibiu, o competiție extraordinară. Deși stadionul Municipal dispune de toate facilitățile necesare și se află lângă Parcul Sub Arini, startul competiției este în Piața Mare. La fel se întâmplă și în cazul multor altor evenimente culturale și sportive organizate în Sibiu.
Motivul este simplu.
Patrimoniul istoric și atmosfera orașului oferă acestor evenimente o valoare pe care niciun decor construit artificial nu o poate înlocui. Zidurile cetății, piețele medievale, turnurile și străzile vechi nu sunt doar fundalul unor fotografii reușite. Ele fac parte din experiența pe care o trăiesc participanții și spectatorii, fac parte din trăirile și emoțiile lor, pe care le povestesc mai departe.
Acest patrimoniu nu aparține doar celor care locuiesc în centrul istoric sau instituțiilor care îl administrează. El aparține întregii comunități și tuturor celor care contribuie, într-un fel sau altul, la dezvoltarea și promovarea orașului.
În cazul Red Bull Romaniacs, Prologul și centrul istoric nu pot fi separate fără ca evenimentul să piardă o parte importantă din identitatea pe care și-a construit-o în peste două decenii.
Aș răspunde și la afirmația unora:
“Prologul nu are ce căuta în centrul istoric”.
Aș înțelege afirmația asta dacă artera respectivă ar fi pietonală sau măcar cu restricții de trafic, dar pe traseul competiției Prologului, Bulevardul Coposu, trec într-o zi obișnuită 20-30.000 de mașini, de toate categoriile. Nu cred că mai trebuie făcut vreun comentariu.
Al doilea element care a făcut din Romaniacs un reper mondial este traseul off-road.
Dacă Prologul oferă spectacolul imediat, ușor de înțeles și de transmis în imagini,traseul din munți este partea care definește adevărata esență a competiției. Aici nu mai vorbim doar despre spectacol, viteză sau tehnică, ci despre rezistență, orientare, adaptare și capacitatea de a înfrunta un teren care se schimbă de la un an la altul.
Romaniacs nu a inventat enduro-ul extrem, dar l-a dus la un nivel de complexitate și vizibilitate pe care puține competiții din lume l-au atins. Carpații, pădurile, dealurile, văile, zonele stâncoase și porțiunile tehnice au devenit parte dintr-un traseu care nu este doar dificil, ci și spectaculos prin diversitatea lui. Traseele reușesc să stoarcă până la ultima picătură corpul și mintea competitorilor, dar totodată sădesc în ei determinarea de a termina acest concurs emblematic.
Această diversitate este una dintre marile sale calități. Fiecare ediție propune un traseu diferit, iar acest lucru face ca evenimentul să nu poată fi redus la o formulă fixă. Romaniacs nu repetă mecanic aceeași rețetă, ci se reinventează anual, păstrând însă aceeași identitate: o competiție care pune la încercare limitele omului și ale motocicletei într-un peisaj natural impresionant.
În același timp, traseul off-road a schimbat și modul în care este percepută relația dintre sport și natură. Departe de a fi doar o cursă care traversează munții, Romaniacs a devenit și un exemplu de organizare atentă, în care colaborarea cu autoritățile, proprietarii și administratorii de terenuri, voluntarii și comunitățile locale este esențială. Romaniacs a oferit un model de practicare conștientă și responsabilă a sportului off-road. Acesta, la rândul lui, a dus la o dezvoltare a infrastructurii off-road, construindu-se multe pensiuni care primesc turiști veniți de peste tot. Aceștia sunt cazați aici, și se bucură de toate delicatesele locale tradiționale. Totodată au luat ființă firme de tur operatori, ai căror ghizi moto cunosc aceste reguli și contribuie la o promovare a turismului off-road prietenos cu mediul, evitând zonele protejate, sau -fiind în permanentă legătură cu asociațiile de vânători-,ocolesc zonele în care se desfășoară vânătorile. Aceste noi oportunități de afacere au dus în multe locuri rurale un suflu economic proaspăt. Din păcate, la fel ca în oricare alt domeniu, și aici există o categorie iresponsabilă, care strică uneori tot ce noi ceilalți facem atât de bine. Ne delimităm complet de ei, fără însă a înceta să promovăm și să le facem cunoscute regulile, pe toate căile pe care le avem la dispoziție.
Marcarea traseelor, refacerea zonelor afectate, curățenia de după competiție și respectarea regulilor de acces sunt toate parte dintr-un mecanism complex care arată că un eveniment de asemenea amploare poate exista fără să ignore responsabilitatea față de mediu. Tocmai această dimensiune îl face credibil și îl diferențiază de alte manifestări sportive care folosesc natura doar ca decor.
Mai mult decât atât, traseul off-road a contribuit la promovarea unei imagini autentice a României. Pentru mulți dintre participanții și spectatorii din afara țării, Romaniacs a fost prima întâlnire cu peisajele carpatine, cu satele de munte, cu drumurile forestiere și cu relieful spectaculos al Transilvaniei. În acest sens, competiția nu este doar un eveniment sportiv, ci și o formă de prezentare a unui teritoriu care își dezvăluie frumusețea prin dificultate.
De aceea, succesul Romaniacs nu poate fi explicat doar prin performanța sportivă. El vine din întâlnirea dintre două lumi aparent opuse: orașul și muntele, patrimoniul și natura, spectacolul urban și aventura extremă, despărțite uneori de zece minute de mers pe motocicletă. Prologul oferă imaginea iconică, iar traseul off-road oferă substanța competiției.
Împreună, aceste două elemente au transformat Red Bull Romaniacs într-un eveniment unic, care nu doar că a pus Sibiul pe harta mondială a sporturilor extreme, dar a și demonstrat că identitatea unui oraș poate fi construită prin continuitate, prin respect față de loc și prin capacitatea de a valorifica inteligent ceea ce îl face diferit.
Red Bull Romaniacs nu este doar o competiție. În spatele scenei, echipa noastră, împreună cu voluntarii, desfășoară și alte activități pe care le considerăm foarte importante, fără însă a le pune în prim-plan pentru a primi validare din partea cuiva. Totuși, pentru că ideea acestei postări este o mai bună cunoaștere a acestui eveniment, consider că ele trebuie amintite.
Enduro for Romania.
Este proiectul caritabil oficial al Red Bull Romaniacs, lansat în forma sa actuală în 2016, cu scopul de a sprijini comunitățile rurale prin care trece competiția și de a întoarce o parte din beneficiile generate de eveniment către oamenii care îi primesc pe concurenți în fiecare an.
2016–2017
Primele fonduri importante au fost direcționate către:
* Secția de Neonatologie a Spitalului Județean Sibiu
* Serviciul Județean de Ambulanță Sibiu
Obiectivul era achiziționarea de incubatoare pentru copiii născuți prematur și sprijinirea achiziției unui sistem mecanic de resuscitare LUCAS pentru ambulanțe. Au fost strânși aproximativ 6.300 de euro.
2018
Au fost strânși aproximativ 3.800 de euro.
Fondurile au fost folosite pentru:
* cărți speciale și materiale logopedice pentru copii cu sindrom Down din Valea Jiului;
* amenajarea unui loc de joacă pentru o grădiniță din aceeași regiune.
Un participant a contribuit singur cu 1.800 de euro, transformându-și aniversarea într-o campanie de donații.
2019–2021
Au fost renovate două grădinițe din:
* Câinenii Mici
* Greblești
Au fost construite locuri de joacă și cumpărate materiale educaționale și jucării.
2022
Fondurile au fost utilizate pentru achiziționarea de echipamente de joacă pentru grădinița din comuna Mălaia, județul Vâlcea.
2023
Proiectul și-a extins direcția către două componente importante:
1. Sprijin medical
Au fost donați 40.000 de lei către Centrul de Sprijin Oncologic al Asociației Sus Inima.
2. Educație ecologică
Echipa Red Bull Romaniacs a început un amplu program de educație privind protejarea râurilor și colectarea deșeurilor.
În 2023, întreaga Luncă a Cibinului, de la Cristian și Turnișor până la intrarea în Sibiu, a fost curățată într-o amplă acțiune, soldată cu tone de deșeuri colectate de partenerul nostru de atunci, Soma.
În localitatea Câineni:
* aproximativ 80 de elevi au participat la activități educative;
* au fost colectați peste 250 de saci de deșeuri reciclabile în mai puțin de două ore;
* copiii au primit rechizite școlare drept recompensă.
2024
Programul de ecologizare s-a extins în Valea lui Stan și în alte comunități traversate de traseele Romaniacs.
Obiectivul declarat este organizarea a cel puțin 10 proiecte educaționale de mediu, concentrându-se pe:
* protejarea râurilor montane;
* reducerea poluării cu plastic;
* educarea copiilor din mediul rural.
În luna mai 2025, am ecologizat împreună cu elevii școlilor din Săliște și Tilișca râurile care străbat aceste sate.
Donațiile au continuat și ele: în 2024 au fost direcționați 5.000 de euro, iar în 2025, 10.000 de euro către Asociația Armoniile Speranței, pentru cercetări oncologice la copii.
Pentru a-i implica și pe participanții la acest eveniment, organizăm anual un târg caritabil în timpul Prologului Red Bull Romaniacs. Riderii, echipele, sponsorii și spectatorii donează echipamente moto, protecții și alte produse. Articolele sunt apoi vândute, iar toate fondurile sunt direcționate către proiecte caritabile.
Red Bull Romaniacs mai are însă și o parte care nu se vede pentru cei care nu cunosc sau nu vor să cunoască aceste amănunte. Este vorba despre impactul economic local și regional, dar și despre extraordinara promovare în lume a imaginii Sibiului și, implicit, a României. Practic, competiția este urmărită de fanii motorsportului de pe tot globul.
În perioada evenimentului, impactul media este global: peste 700 de ore de difuzare TV, peste 150 de articole în 70 de publicații, iar vizibilitatea online a depășit 152 de milioane de contacte lunar prin campaniile de promovare și distribuția media.
Sibiul este plin, hotelurile și pensiunile au un grad mare de ocupare, iar pe partea economică materializarea în cifre a ROI-ului se ridică la milioane de euro, chiar și pentru o singură ediție. Feedback-ul celor din HoReCa este elocvent. Sunt între 6.000 și 9.000 de oameni care sosesc aici, nu numai din toată țara, dar și de pe toate continentele, Anul acesta sunt din 58 de țări. Aceștia sunt cazați în oraș și în imediata apropiere, mănâncă la restaurante, folosesc taxiuri, închiriază mașini, cumpără local și vizitează obiective turistice. Sunt viitorii ambasadori ai Sibiului, majoritatea revenind aici cu prietenii sau familia. În plus, nu sunt genul de turiști care vin doar cu un rucsac și se limitează la strictul necesar; ei consumă local, folosesc servicii și contribuie direct la economia orașului.
Iar pentru toate acestea, se închide un singur bulevard din tot orașul, iar pentru două zile, luni și marți, -mai puțin pentru riverani-,strada Gimnasticii și jumătate din strada Berăriei. Știu că este, pe bună dreptate, un inconvenient pentru locuitorii orașului, care timp de patru zile — de vineri seara, de la ora 21.00, până miercuri dimineața, la ora 06.00 — trebuie să aleagă rute ocolitoare. Ne-am cerut scuze și am mulțumit de fiecare dată pentru răbdare și pentru efortul depus. Și aici am încercat să diminuăm acest efect, organizând evenimentul în perioada vacanței școlare și a concediilor, când orașul este mult mai liber. La fel, odată cu creșterea numărului de participanți, am mutat zona de start din fața Spitalului Clinic Județean de Urgență în fața Teatrului Național „Radu Stanca”, schimbând sensul de mers al întregului Prolog.
Mai mult, în acești 23 de ani, deși întreaga zi de marți se desfășoară competiția pe un traseu construit cu migală din sute de tone de materiale — lemne, bușteni, cauciucuri și piatră —, NICIODATĂ nu s-a întâmplat ca miercuri dimineața, la ora 06.00, bulevardul Coposu să nu fie redat circulației.
Totuși, pentru comparație și o mai bună înțelegere a impactului și a necesității unor evenimente de asemenea anvergură pentru un oraș, nu pot să nu dau exemple din alte orașe europene care nu doar că închid un bulevard, ci cartiere întregi pentru evenimente culturale sau sportive de mare amploare, evenimente care aduc beneficii importante, directe sau indirecte, comunităților respective:
* Maratoanele de la Londra, Paris și Berlin, unde zeci de bulevarde sunt închise.
* În ciclism, de la Turul Franței la Giro d’Italia și până la Vuelta din Spania, sute de kilometri de străzi, bulevarde și piețe istorice sunt închise.
* La World Triathlon Championship, întreg centrul Hamburgului și străzile adiacente sunt închise pe toată durata competiției.
În sporturile cu motor, exemplele sunt cel puțin la fel de numeroase: de la un oraș întreg închis pentru o cursă de Formula 1, cum este Monaco, sau o insulă întreagă blocată pentru cursele moto TT Isle of Man, până la Raliul Monte Carlo și Mille Miglia, care trece prin peste 60 (!) de orașe istorice.
* Prologurile de hard enduro din Porto, Portugalia, sau Hixpania Hard Enduro din Aguilar de Campoo, Spania, produc restricții asemănătoare în centre și pe străzile adiacente.
* La fel, raliurile Catalunya din Barcelona, Rally Akropolis din Atena sau probele speciale ale raliurilor din Portugalia până la Tokyo ori Insulele Canare închid multe artere principale din orașele respective.
Toate aceste evenimente se desfășoară în centre, multe dintre ele în zone istorice, bineînțeles cu respectarea tuturor regulilor care se impun, dar și cu valorificarea oportunităților și particularităților patrimoniale pe care le oferă fiecare oraș și fiecare țară în parte.
Noi, la Sibiu, nu avem nici circuit de Formula 1, nici circuit de MotoGP sau un stadion pentru vreo echipă din elita mondială.
Avem însă o competiție născută la Sibiu, Red Bull Romaniacs, care, în lumea hard enduro, este recunoscută drept cea mai celebră și mai dură competiție din lume, dar care oferă atât sportivilor, cât și caravanei care o însoțește — de la staff-ul tehnic până la turiștii care vin de peste tot pentru a o urmări — cea mai complexă experiență culturală, gastronomică, istorică și autentică, greu de reprodus în alte destinații.
Și mai avem celelalte evenimente emblematice: FITS, ASTRA Film, ARTmania, Raliul Sibiului, Sibiu Open, Maratonul Sibiului, Turul Ciclist sau Cântecele Munților, la care se adaugă, mai nou, Sibiu Sands.
Evenimente extraordinare, desfășurate într-un oraș extraordinar.
Acestea duc faima Sibiului și a României mult peste hotarele continentale, aduc turiști, dau vitalitate economiei și mișcă aerul stătut atât de specific orașelor care doar există.
Fără aceste evenimente, orașul nostru ar fi probabil mult mai sărac.
Nu este (încă) cazul Sibiului.”
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
2 răspunsuri
-
Sunt curios., ce parere are despre poluarea fonica si impactul asupra zonelor traversate de concurenti. Mergeti in zona Paltinisului , santa, Fraga, etc peste tot pe unde trece acest raid. Nu exista- cale, poteca sa nu fie ‘ ARATA’ . Marcata pentru diferite trasee. II doare in basca pe organizatori de natura….Iti flutura cateva beneficiii catre comunitati..Eu zic ca Sibian si Iubitor de natura ca nu aveam nevoie de asa ceva.Numai bine!
-
Postare scrisă cu AI, nu?
De la 6000 la 9000 diferența e de x luate câte trei, nu? Dacă e să facem mișto de părerea locuitorilor exprimată de ani de zile și ignorată tot de ani de zile de organizatori și cei care acordă autorizații în ciuda tuturor, asta nu înseamnă că nu există probleme reale. Dincolo de cele atât de pompos enumerate de organizatorul Andy F.
Comparația cu alte manifestări ce se întâmplă în Sibiu este profund forțată.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Și ce câini ai vrea să fie la atana când vine ursul? Chihuaua?
Postare scrisă cu AI, nu? De la 6000 la 9000 diferența e de x luate câte trei, nu? Dacă e…
Mulțumim pentru observație.
Când au luat DSP proba nu era bună. Au pus anunț preventiv. Poti bea și din baltă și să fie…
Sunt curios., ce parere are despre poluarea fonica si impactul asupra zonelor traversate de concurenti. Mergeti in zona Paltinisului ,…













Lasă un răspuns