„Orice intervenție chirurgicală nu e lipsită de riscuri, chiar dacă e minoră”: Dr. Crețu Dan-Gheorghe, medic primar la SCJU Sibiu, explică cum funcționează chirurgia modernă

Cât de repede se intervine într-o urgență chirurgicală, ce investigații sunt necesare înainte de operație și cum a schimbat laparoscopia experiența pacientului – sunt câteva dintre întrebările la care răspunde șef lucrări Dr. Crețu Dan-Gheorghe, medic primar Chirurgie Generală cu competențe în Chirurgie Oncologică și Ecografie Generală la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu.

Viteza intervenției chirurgicale depinde direct de gravitatea cazului. Dr. Crețu descrie trei categorii. Urgența imediată presupune intervenție în mai puțin de o oră și vizează hemoragiile masive, ruptura de anevrism de aortă sau traumatismele severe, situații în care operația se desfășoară concomitent cu manevrele de resuscitare. Urgența majoră permite un interval de patru-șase ore, specific pacienților stabili hemodinamic, dar cu risc de insuficiență de organ – apendicita acută, perforații digestive, ocluzia intestinală cu hernie strangulată sau ischemia acută a membrelor. Urgența relativă lasă la dispoziție 24-48 de ore pentru stabilizarea pacientului și investigații suplimentare, înainte de intervenție – în cazuri precum colecistita acută sau infecțiile localizate fără șoc septic.

Investigații înainte de operație

Analizele preoperatorii se adaptează în funcție de complexitatea intervenției, vârsta pacientului și bolile asociate. De regulă, acestea includ analize de laborator (hemoleucogramă, coagulogramă, glicemie, funcție renală și hepatică, grup sanguin), investigații cardiologice (EKG de rutină la adulți, ecocardiografie la pacienții cu risc cardiac), pulmonare (radiografie toracică, spirometrie la fumători sau bolnavi pulmonari cronici) și imagistice (ecografie, CT sau RMN). În urgențele majore se fac doar investigațiile strict necesare, fără a întârzia intervenția.

Pregătirea preoperatorie, de la săptămâni înainte până în ziua operației

Pregătirea începe cu câteva zile sau săptămâni înainte: consultul preanestezic, ajustarea medicației cronice (anticoagulantele se opresc de obicei cu cinci-șapte zile înainte), tratarea infecțiilor active și echilibrarea bolilor cronice. Medicul recomandă renunțarea la fumat și alcool cu cel puțin două-patru săptămâni înainte de operație. Cu una-două zile înainte, pacienții trec la o dietă ușoară sau lichidă, în special pentru intervențiile digestive. În ziua operației se semnează consimțământul informat, se montează linia venoasă, se administrează profilaxia antibiotică și antitrombotică.

„Orice intervenție chirurgicală nu e lipsită de riscuri”

Printre complicațiile generale ale unei intervenții se numără hemoragia intra sau postoperatorie, infecțiile plăgii, reacțiile adverse la anestezie, complicațiile respiratorii și cardiovasculare, tromboembolismul venos și ileusul postoperator.

„Orice intervenție chirurgicală nu e lipsită de riscuri, chiar dacă e minoră. Riscul apariției complicațiilor poate fi redus printr-o evaluare preoperatorie riguroasă, pregătirea corespunzătoare a pacientului și respectarea principiilor de asepsie și antisepsie”, se arată în interviul transmis de SCJU Sibiu.

Laparoscopie și chirurgie robotică

În chirurgia generală, o gamă largă de afecțiuni poate fi abordată minim invaziv – laparoscopic sau robotic: apendicita, colecistita, patologia peretelui abdominal, herniile hiatale, splenectomia, dar și patologia benignă și malignă colorectală.

„Beneficiile miniminvazivității sunt certe atât pentru pacient, cât și pentru chirurg”, precizează Dr. Crețu Dan-Gheorghe.