Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

Opt administrații, 750 de milioane de euro, 12 ani: de la Gușterlandul din Sibiu, la fotovoltaicele din Brașov. Sibiul are investiții mai mici, dar mai multe și diverse

Traian Deleanu
2
În timp ce reședințele de județ și județele învecinate au avut proiecte mai mari, Sibiul a atras fonduri nerambursabile pentru proiecte mai mici, dar mai diverse. Foto: Gușterland, iulie 2026 / turnulsfatului.ro
În timp ce reședințele de județ și județele învecinate au avut proiecte mai mari, Sibiul a atras fonduri nerambursabile pentru proiecte mai mici, dar mai diverse. Foto: Gușterland, iulie 2026 / turnulsfatului.ro

Patru județe din centrul României – Sibiu, Brașov, Alba și Mureș – au atras împreună peste 747 de milioane de euro în contribuții UE prin fonduri structurale, în cadrul programelor 2014-2020 și 2021-2027. Sibiul se distinge prin cel mai mare număr de proiecte implementate la nivelul municipiului (37), dar rămâne în urma Brașovului și Albei la valoarea totală a fondurilor atrase atât de județ, cât și cumulat. Mureșul este, la distanță, cel mai puțin activ dintre cele patru, atât ca număr de proiecte, cât și ca valoare.

Publicitate
Publicitate

La nivel cumulat,județ plus municipiu, Brașovul este liderul absorbției de fonduri europene din cele patru județe analizate. Județul Brașov și Municipiul Brașov au atras împreună o contribuție UE de aproximativ 233 de milioane de euro, pentru 47 de proiecte.

Sibiu urmează pe locul al doilea, cu 194,6 milioane de euro contribuție UE pentru 59 de proiecte – cel mai mare număr total de proiecte dintre cele patru județe. Județul Sibiu și Municipiul Sibiu au accesat fonduri pentru proiecte cu o valoare medie per proiect mai mică, ceea ce explică decalajul față de Brașov în ciuda numărului mai mare de inițiative.

Alba se plasează pe locul trei cumulat (190 de milioane de euro contribuție UE, 37 de proiecte), cu o particularitate remarcabilă: Județul Alba a absorbit 111,8 milioane de euro prin doar 8 proiecte – cea mai mică densitate de proiecte din analiză, dar cu o valoare medie pe proiect de peste 15,6 milioane de euro.

Mureșul închide clasamentul cu 129,1 milioane de euro contribuție UE și 31 de proiecte cumulate (județ plus municipiu).

Municipiul Sibiu: mai multe proiecte, dar mai puțini bani decât Brașovul

Municipiul Sibiu este beneficiarul cu cele mai multe proiecte înregistrate pe platforma Kohesio dintre cele patru reședințe de județ analizate: 37 de proiecte, cu un buget total de 115,5 milioane de euro și o contribuție UE de 104,1 milioane de euro.

Prin comparație, Municipiul Brașov a implementat 26 de proiecte, dar valoarea lor cumulată este mai mare: 134,4 milioane de euro buget total și 104,4 milioane de euro contribuție UE. Cu alte cuvinte, Brașovul a cheltuit mai mult prin proiecte mai puține – valoarea medie pe proiect fiind de aproximativ 5,2 milioane de euro, față de 3,1 milioane de euro în cazul Sibiului.

grafic-municipii

Municipiul Alba Iulia a derulat 29 de proiecte (91,3 milioane de euro total, 78,2 milioane de euro UE), plasându-se pe locul al doilea ca număr de proiecte, dar la distanță ca valoare față de Sibiu și Brașov.

Municipiul Târgu-Mureș are cel mai redus portofoliu dintre cele patru reședințe de județ: 21 de proiecte, 67 de milioane de euro buget total și 57,1 milioane de euro contribuție UE – cu aproape jumătate față de Sibiu.

Județele: Alba și Brașov, cu proiecte mai puține dar mai valoroase

La nivel de consilii județene, Județul Brașov conduce cu 147,9 milioane de euro buget total și 128,9 milioane de euro contribuție UE, pentru 21 de proiecte.

Județul Alba are doar 8 proiecte înregistrate, dar valoarea lor cumulată este de 125,1 milioane de euro (111,8 milioane de euro UE) – mai mult decât județul Sibiu, care a derulat 22 de proiecte cu un buget total de 107,1 milioane de euro (90,5 milioane de euro UE). Abordarea Albei a constat în concentrarea pe câteva proiecte mari de infrastructură rutieră, în timp ce Sibiu a distribuit finanțarea în mai multe proiecte de dimensiuni mai reduse.

Publicitate
grafic-judete

Județul Mureș rămâne în urmă: 10 proiecte, 77,6 milioane de euro buget total și 72 de milioane de euro contribuție UE.

Un element comun al tuturor celor patru consilii județene: toate și-au concentrat investițiile aproape exclusiv pe modernizarea drumurilor județene și pe dotarea unităților medicale județene.

Principalele diferențe

Cel mai mare decalaj se observă între Județul Brașov și Județul Mureș: la nivel de consiliu județean, Brașovul a atras de aproape două ori mai mulți bani europeni decât Mureșul (128,9 milioane de euro UE față de 72 de milioane de euro), cu un portofoliu cu proiecte rutiere de dimensiuni mult mai mari.

Județul Alba ilustrează o strategie distinctă față de celelalte trei: număr minim de proiecte (8), toate concentrate pe infrastructura rutieră, cu cea mai mare valoare medie pe proiect – peste 15,6 milioane de euro. Această abordare contrastează cu cea a Județului Sibiu, care a ales proiecte mai mici și mai diverse (drumuri județene, sănătate, infrastructură socială), dar mai numeroase (22).

La nivelul municipiilor, Sibiu se remarcă prin diversitatea portofoliului – agrement și ecoturism, mobilitate urbană, piste de biciclete, reabilitare imobile, școli, grădinițe, eficiență energetică -, în timp ce Târgu-Mureș și-a canalizat aproape toate investițiile spre transportul public. Brașov și-a distribuit finanțarea între transport și infrastructura energetică. Alba Iulia este singura reședință de județ care a finanțat un proiect de patrimoniu cultural.

Sibiu și Brașov au atras o contribuție UE aproape identică la nivel de municipiu (circa 104 milioane de euro fiecare), dar prin strategii diferite: Sibiu cu mai multe proiecte și mai mici, Brașov cu mai puține și mai mari.

Proiectele municipiilor: în special transport public

Cel mai mare proiect al Municipiului Sibiu este amenajarea unei zone de agrement și ecoturism pe dealurile Gușteriței, cu relocarea rețelelor de utilități – buget de 18,97 milioane de euro, dintre care 18,59 milioane de euro contribuție UE (ERDF). Proiectul vizează dezvoltarea infrastructurii de turism din municipiu prin crearea unui parc de agrement. Finalizarea acestui proiect a fost prelungită de lucrările suplimentare generate de coborârea în subteran a unor linii de înaltă tensiune.

Al doilea proiect ca valoare este modernizarea transportului public din Sibiu – 16,96 milioane de euro total, 14,4 milioane de euro UE. Obiectivul declarat este reducerea emisiilor de carbon prin investiții susținute de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 al municipiului.

Achiziția de autobuze electrice pentru transportul public este un demers pentru care toate municipiile au atras fonduri europene. Foto: Primăria Sibiu
Achiziția de autobuze electrice pentru transportul public este un demers pentru care toate municipiile au atras fonduri europene. Foto: Primăria Sibiu

Cel mai mare proiect ca buget total al Municipiului Brașov este amenajarea unui parc de producere a energiei din surse regenerabile (fotovoltaic) pentru comercializare – 17,97 milioane de euro total, cu o contribuție UE de doar 6,87 milioane de euro. Aceasta înseamnă că finanțarea UE acoperă sub 40% din valoarea proiectului, față de circa 85-98% în cazul celorlalte proiecte.

Proiectele cu cea mai mare finanțare UE din Brașov sunt în transportul public: achiziția de mijloace de transport moderne (15,3 milioane de euro, 13 milioane de euro UE) și infrastructura de garaj pentru transportul public (14,6 milioane de euro, 12,4 milioane de euro UE).

Portofoliul municipiului Alba Iulia este dominat de infrastructura de transport public: două loturi ale proiectului de reabilitare a rețelei majore de transport public urban, cu valori cumulate de aproximativ 28,3 milioane de euro. Al treilea proiect ca valoare iese în evidență prin natura sa: amenajarea Spațiilor Culturale Multifuncționale în Ansamblul Palatului Principilor din Alba Iulia – 6,6 milioane de euro -, un proiect de patrimoniu cultural unic în rândul celor patru municipii analizate.

Cel mai valoros proiect al municipiului Târgu Mureș este achiziția de autobuze ecologice pentru transportul public de călători – 17,5 milioane de euro. Obiectivul declarat: reducerea numărului de deplasări cu autoturismul și a emisiilor de CO2, prin trecerea la mobilitate bazată pe transport public. Al doilea proiect important, modernizarea transportului public de călători, valorează 9,9 milioane de euro. Împreună, cele două proiecte de mobilitate urbană reprezintă peste 40% din întregul portofoliu municipal.

Consiliile județene: banii au mers către drumuri

Județul Brașov a implementat cel mai mare proiect de drum județean din cele patru județe analizate: modernizarea și reabilitarea DJ103B Săcele – Tărlungeni – Budila – Teliu și a DJ112A Hărman – Bod – Hălchiu – Codlea – Vulcan. Valoarea proiectului este de 49,6 milioane de euro (45,2 milioane de euro UE). Obiectivul este creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane din județ aflate în proximitatea rețelei TEN-T. Al doilea proiect ca valoare este modernizarea unui drum interjudețean format din DJ 104A, DJ105C și DJ105P (33,5 milioane de euro, 28,5 milioane de euro UE), urmat de un drum interjudețean Covasna–Brașov (23,1 milioane de euro, 19,6 milioane de euro UE).

Județul Alba are cel mai mare proiect unic din întreaga analiză: modernizarea drumului județean DJ 107I pe traseul Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeț – Brădești – Geogel – Mogoș – Bucium – DN74 (Cerbu) – 58,6 milioane de euro buget total (49,8 milioane de euro UE). Proiectul urmărește creșterea accesibilității zonelor rurale și urbane din județul Alba situate în proximitatea rețelei TEN-T de bază. Al doilea proiect ca valoare este reabilitarea și modernizarea DJ 750C Salciua de Sus – Ponor – Râmeț – Teius (23,8 milioane de euro). Concentrarea aproape totală pe infrastructură rutieră explică numărul redus de proiecte (8) al Consiliului Județean Alba și valoarea medie ridicată pe proiect.

Județul Sibiu a finanțat trei proiecte majore de drumuri județene: modernizarea DJ 106B A1 – Ocna Sibiului – Loamneș – Soroștin – Țapu (30,8 milioane de euro, 26,2 milioane de euro UE) – proiect ce vizează conectarea infrastructurii rutiere județene la rețeaua TEN-T și stimularea mobilității în Regiunea Centru -, reabilitarea DJ 106 Agnita – Sighișoara (25,3 milioane de euro, 21,5 milioane de euro UE) și reabilitarea DJ 141 Mediaș – Moșna – Pelișor – Bârghiș (16,6 milioane de euro, 14,2 milioane de euro UE). Cele trei proiecte de drumuri județene reprezintă 68% din întregul buget al Consiliului Județean Sibiu.

Modernizarea drumurilor județene este pe agenda proiectelor din fonduri europene pentru toate consiliile județene. Foto: arhiva turnulsfatului.ro
Modernizarea drumurilor județene este pe agenda proiectelor din fonduri europene pentru toate consiliile județene. Foto: arhiva turnulsfatului.ro

Județul Mureș are cel mai mare proiect în modernizarea și reabilitarea DJ 153 Eremitu – Sovata, în valoare de 41,2 milioane de euro. Obiectivul proiectului este dezvoltarea mobilității regionale și locale durabile și îmbunătățirea accesului la rețeaua TEN-T din zona Eremitu–Sovata. Al doilea proiect ca valoare este modernizarea DJ151B și DJ142 pe coridorul Ungheni – Mica – Târnăveni (27,6 milioane de euro). Cele două proiecte rutiere reprezintă împreună 89% din bugetul total al Consiliului Județean Mureș.

Publicitate
Publicitate

Traian Deleanu
Traian Deleanu

Investigații, Administrație

0740 039 148

traian[at]turnulsfatului.ro

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

2 răspunsuri

  1. Avatar Agitatorul de partid
    Agitatorul de partid

    Ce faceți dumneavoastră este îndoctrinare.
    Aceste fonduri comunitare la rândul lor cândva vor fi scump plătite de exemplu când o să intre în Republica Moldova în comunitate.
    Faptul că ați atras în 12 ani 10 € /an pe cap de locuitor nu i mare scofală.

    0
    0
  2. Avatar Cooperativa
    Cooperativa

    Dacă vă cooperativizați o să vă împrumutăm cu o jumătate de rublă pe lună pe cap de locuitor.
    Pentru aceasta trebuie să îl votați pe dulap președinte iar apoi să-l votați pe marele matematician.
    Bineînțeles că odată cooperativizează va trebui să returnați banii pentru viitorii noi membri ai Cooperativei.

    0
    0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate