Organizatorul Târgului de Crăciun din Sibiu, despre propunerea de a înlocui căsuțele din lemn cu corturi: „Acest gen de structuri sunt surprinzătoare. Nu cred că sunt potrivite”
Andrei Drăgan, cel care de mai bine de 20 de ani organizează Târgul de Crăciun de la Sibiu, a aflat din ziar despre faptul că studiul de optimizare a centrului istoric al Sibiului propune ca în locul tradiționalelor căsuțe de lemn să amplaseze corturi.
Standurile Târgului de Crăciun din Sibiu ar urma să fie acoperite de corturi din pânză, deschise în partea din față, potrivit studiului de reorganizare și optimizare a centrului istoric, care în cursul zilei de ieri a avut parte de două dezbateri publice. Hildegard Brandl, managerul Unith2B – firma care a elaborat studiul – a justificat această propunere arătând că va schimba estetica Pieței Mari, că sub pânzele corturilor vor fi structuri care să asigure izolarea termică și că astfel de soluții au fost aplicate și la alte târguri de Crăciun cunoscute în Europa.
Andrei Drăgan, organizatorul Târgului de Crăciun de la Sibiu, arată că nu știa nimic despre aceste propuneri. „Am fost sincer surprins, am observat ieri prin presă acest subiect”, declară Drăgan pentru cititorii Turnul Sfatului. El spune că până acum nu a fost contactat de cei care au realizat studiul, despre care nu aprecia că are vreo relevanță pentru organizatorii de evenimente din centrul istoric al Sibiului.
„În cursul zilei de azi vom trimite un punct de vedere în scris, pentru că nu credem că sunt potrivite, din ceea ce vedem până acum. A fost surprinzător să aflăm de această propunere, pentru că noi am fost implicați mult în discuțiile și dezbaterile care au precedat elaborarea Strategiei turistice a Sibiului. Iar în cadru acestor dezbateri unul dintre principiile discutate a fost cel de promovare a tradițiilor orașului. Cu o istorie de peste 20 de ani, Târgul de Crăciun a intrat deja într-o zonă a tradițiilor Sibiului, prin urmare, să vii cu schimbări de concept (prin studiul de optimizare – n.r.), mi se pare că ajungi la o situație în care lucrurile se cam bat cap în cap”, apreciază Andrei Drăgan.
El a amintit că din acest an a început să investească în noi căsuțe de lemn pentru Târgul de Paști și că, de altfel, inclusiv Primăria Sibiu a alocat sume importante (un milion de lei) în căsuțe de lemn cu „ochii Sibiului” pe care să le folosească la diferite evenimente.
Ar fi vreo două
În ceea ce privește susținerea celor de la Unith2B că astfel de corturi sunt utilizate la mai multe târguri de Crăciun din Europa, Andrei Drăgan spune că din datele sale astfel de soluții nu sunt tocmai larg răspândite. „De ieri până azi am făcut un recensământ în care am inclus vreo 60 de târguri din Europa și am găsit două în care sunt și corturi din pânză. Ne-am uitat și la cele din Treviso și Milano (orașe date drept exemple de inspirație pentru propunerile făcute pentru centrul Sibiului – n.r.) și nu am găsit astfel soluții”.
Unul din târgurile de Crăciun în care au fost folosite corturi este cel din Berlin – Gendarmenmarkt.
Necesitatea reorganizării centrului istoric al Sibiului este necontestată de organizatorul Târgului de Crăciun. „Sigur e un efort bun ca centrul să arate mai bine și vrem și noi să contribuim. Am vrea să discutăm cu cei care au elaborat, pentru că în cei 20 de ani de când organizăm acest eveniment cred că am acumulat experiență care poate fi folositoare”.
Cea mai cunoscută ancoră pentru „nevizitatori”
Conform datelor care au stat la baza elaborării Strategiei de dezvoltare a Destinației Turistice Sibiu 2026 – 2036, Târgul de Crăciun este evenimentul „cu cea mai ridicată notorietate la «nevizitatori» – 77,1%”. Prin urmare, Târgul de Crăciun de la Sibiu este descris drept „oportunitate principală pentru convertirea non-vizitatorilor în prima vizită”.
Notorietatea Târgului de Crăciun de la Sibiu în rândul celor care nu au mai vizitat orașul este depășită doar de Centrul vechi (77,8%).
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Investigații, Administrație
Alătură-te comunității
15 răspunsuri
-
-
Oricare dintre studenții de arhitectură din anul 3 poate veni cu niște concepte cu ani lumina mai frumoase si adaptatate, mai ales daca a mai si ieșit in alte locuri decât Paralia si Golden Sanda. Doamna, vedeti-va de distinsul domn Dragoș si mergeți sa proiectati in centrul istoric din Mizil! La Sibiu este nevoie de un cu totul alt nivel de viziune. Eu inteleg ca cucoanele din conducerea Sibiului va canta in struna, dar chiar nu suntem la un bâlci pe care il organizati in propria curte cand jucați canasta.
-
Du-te tanti si fa-ti targul tau de coviltire la tine pe proprietate, si apoi hai si prezinta-ti si daunele.. dupa o iarna la -10-20 grade, ploi si alte intemperii, caci cortul dumitale „fensi” nici stoc de o zi nu poate tine. Apoi ingheta-ti dumneata sufletul 12 ore in panza aia de sac dalb de Berlin, ca nici o idee originala nu aveti voi simulatorii. Si chat ala scotea o varianta mai apropiata de realitate.. Auzi-o, oranjerii si coviltire.. Doamna, cred ca ati gresit sudul Italiei, insa si acolo mai bate un crivăț..
-
-
La prezentarea publică s-a spus explicit că aceste terase-seră vor fi amplasate la 3 metri de clădirile din Piața Mare. În aceste condiții, cum vor avea acces autospecialele de pompieri sau ambulanțele în caz de urgență? În plus, orice intervenție pentru întreținerea și curățarea scocurilor și acoperișurilor va necesita demontarea unor astfel de construcții, ceea ce va însemna costuri suplimentare și operațiuni complicate.
Arhitecta afirmă că cei câțiva copaci în ghivece vor contribui la răcirea Pieței Mari. În schimb, nu spune nimic despre efectul aparatelor de aer condiționat necesare pentru climatizarea acestor terase. Toată căldura evacuată de acestea va ajunge tot în Piața Mare, contribuind la creșterea temperaturii spațiului public.
Mai am o întrebare legată de protejarea patrimoniului. Proprietarii clădirilor din centrul istoric nu au voie să monteze tâmplărie din PVC sau din aluminiu tocmai pentru a păstra caracterul istoric al zonei. Cum se justifică atunci amplasarea în Piața Mare a unor construcții realizate din aluminiu și sticlă? Comisia Națională a Monumentelor Istorice și Direcția Județeană pentru Cultură consideră că aceste reguli se aplică doar proprietarilor privați, nu și Primăriei? Dacă regulile există pentru protejarea patrimoniului, ele ar trebui respectate de toți, inclusiv de administrația publică.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
@emil…. și din cauza unora ca tine ne-au părăsit.
Pentru cine mai bat clopotele automatizate ale bisericii fedegere? Ca nici expresedintele evanghelic nu se mai duce la slujba la…
Am fost o singură dată la spitalul CFR; doctorii erau deosebit de ostili față de pacienți inclusiv față de mine.…
Alt obiectiv necesar a fost închis cu succes. Cu siguranță sunt municipii în care s-a făcut mai mult, dar, sunt…
Degeaba daca nu l-au aparat de mafiotii lor..
Citește și
-
Terasele din sticlă, respinse de majoritatea cititorilor TS. Aproape 4 din 10 cred că Sibiul are probleme mai urgenteTraian Deleanu26 iulie 2026Planul Primăriei Sibiu de a înlocui actualele terase din centrul istoric cu unele permanente din sticlă nu convinge majoritatea cititorilor Turnul Sfatului. Într-un sondaj desfășurat săptămâna aceasta, 66% dintre respondenți și-au exprimat rezerve față de proiect – fie că îl
Cele mai citite știri
-
O familie s-a mutat la Sibiu după 20 de ani de Spania. Și-a deschis un magazin cu produse iberice: „La un moment dat, rădăcinile te trag”Marta Solomon14 august 2026Cristi Popa parcurge aproximativ 10.000 de km dus-întors pentru a aduce o bucată din Spania direct în inima Sibiului. El Punto, afacerea de familie pe care a deschis-o împreună cu soția sa, Florentina, se află chiar în centrul vechi al -
Doi șoferi au luat amendă și au rămas fără permis după ce au fost prinși cu 201 km/h și 190 km/h pe autostrada A1Andrei Pleșa14 august 2026Doi șoferi care circulau pe autostrada A1 au rămas fără permis după ce au fost prinși de polițiștii rutieri la kilometrul 266, la zece minute unul de celălalt, circulând cu viteze de 201 km/h și 190 km/h, în cursul dimineții -
Tánczos Barna anunță la Sibiu trei forme de sprijin pentru crescătorii de ovine și caprine. Ghiță Ciobanul: „Oieritul va fi doar o legendă în România”Ilie Onceanu14 august 2026Presat de oieri după ce aceștia au fost afectați, în ultimul timp, de o serie de măsuri restrictive, ministrul interimar al Agriculturii a anunțat, vineri, la Sibiu, după o întâlnire de aproape 4 ore cu reprezentanții asociațiilor și federațiilor din
Lasă un răspuns