Turiștii laudă Sibiul, ghizii critică noile terase din centru: „Ascund ceea ce vrem să arătăm”

Arhitectura, curățenia, siguranța și atmosfera liniștită sunt printre lucrurile pe care turiștii români și străini le apreciază cel mai mult la Sibiu, potrivit ghizilor care îi însoțesc prin oraș. Vizitatorii observă însă și lipsa umbrei din centrul istoric, aglomerația din sezonul estival, numărul redus al toaletelor publice și terasele care ascund parțial fațadele clădirilor.

Turnul Sfatului a discutat cu trei ghizi de turism din Sibiu despre impresiile pe care vizitatorii li le împărtășesc.

Nicoleta Ocneriu spune că atât turiștii români, cât și cei străini pleacă, în general, foarte impresionați de Sibiu. Vizitatorii apreciază patrimoniul arhitectural, curățenia, siguranța și atmosfera liniștită, dar și faptul că orașul are numeroase evenimente culturale fără să-și fi pierdut farmecul.

„Apreciază arhitectura, curățenia, siguranța și atmosfera liniștită a orașului. Le place că este un oraș viu, cu multe evenimente culturale, dar care și-a păstrat farmecul”, spune ghidul.

Un alt avantaj menționat frecvent este apropierea de natură, mai ales faptul că din Sibiu se poate ajunge repede în Munții Cindrel, Lotrului și Făgăraș sau în satele din Mărginimea Sibiului.

Cei care revin în oraș după câțiva ani observă și schimbările produse între timp.

„Îmi spun că Sibiul este din ce în ce mai îngrijit și mai bine pus în valoare. Observă că multe clădiri au fost restaurate, că apar spații noi pentru relaxare, că oferta de restaurante, cafenele și servicii turistice s-a diversificat și că există tot mai multe evenimente culturale. Mulți apreciază și profesionalismul oamenilor din turism și ospitalitate, care a crescut în ultimii ani”, spune Nicoleta Ocneriu.

În același timp, turiștii îi semnalează și lucruri care ar putea fi îmbunătățite. Printre acestea se numără lipsa spațiilor verzi și a zonelor umbrite din centrul istoric, numărul redus de toaletelor publice ușor de găsit și bine întreținute, precum și problema parcărilor.

„În sezonul estival, când orașul este foarte vizitat, aglomerația și lipsa locurilor de parcare sunt printre aspectele pe care turiștii le observă cel mai des”, arată ghidul.

Nicoleta Ocneriu mai spune că ar trebui făcută o selecție mai atentă a produselor comercializate în Piața Mică, cu accent pe obiecte autentice și de calitate, reprezentative pentru Sibiu și tradițiile zonei. Turiștii își doresc, de asemenea, un centru istoric mai puțin afectat de cerșetorie.

Centrul este curat, dar îi lipsesc umbra și verdeața

Adela Dadu spune că unul dintre primele lucruri observate de turiști este curățenia centrului istoric. „Oamenii apreciază, în primul rând, faptul că este foarte curat. Este primul lor contact vizual cu destinația, iar atunci când aceasta este curată, devine imediat mai atractivă”, spune aceasta.

Vizitatorii apreciază și faptul că Piața Mare și Piața Huet nu sunt ocupate de mașini. Spațiile largi le permit să se plimbe, să admire clădirile și să se bucure de atmosfera piețelor fără ca traficul auto să domine zona.

La capitolul lucrurilor care ar putea fi îmbunătățite, Adela Dadu amintește în primul rând lipsa umbrei. În zilele foarte călduroase, centrul istoric devine dificil de străbătut la orele prânzului.

„Avem tot mai multe zile cu temperaturi foarte ridicate. La orele prânzului devine greu să stai și nu găsești ușor un colț de umbră în care să te retragi. Este foarte important să se găsească soluții pentru verdeață, zone cu umbră și poate și cișmele cu apă, pentru că trebuie să ne adaptăm schimbărilor climatice și nevoilor oamenilor”, spune ghidul.

Turiștii se întreabă cum au fost permise actualele terase

Ghidul de turism Cătălin Mureșan, care lucrează în special cu turiști din Austria, Germania și Elveția, a vorbit în special despre reacțiile unor turiști străini față de terasele actuale. Cei mai critici sunt, potrivit lui, vizitatorii care lucrează în arhitectură sau în istoria artei.

„Am avut discuții cu persoane din străinătate care mă întrebau cum de este permis așa ceva. Terasele au și un aspect improvizat, fiind diferite. La ei, în Germania sau Austria, într-un oraș medieval, nu ar fi permise niște construcții imense care fac acele clădiri frumoase să nu se mai vadă”, spune Mureșan.

El dă exemplul Casei Haller din Piața Mare, ale cărei detalii arhitecturale sunt greu de observat din cauza structurii amplasate în față.

„Casa Haller este din secolul al XVI-lea și este una dintre cele mai reprezentative construcții din perioada de trecere spre Renaștere. Nu mai vezi clădirea. Trebuie să intri după șura aceea ca să vezi ancadramentele ferestrelor. Este aberant”, spune ghidul.

„Majoritatea turiștilor spun că Sibiul este unul dintre cele mai frumoase orașe din România și tocmai de aceea este important să-i păstrăm autenticitatea, farmecul și identitatea, în timp ce îl dezvoltăm în continuare”, Nicoleta Ocneriu, ghid turistic

„Practic, vii cu o clădire în fața unei clădiri”

I-am întrebat pe ghizi și ce părere au despre proiectul prezentat recent pentru schimbarea aspectului centrului istoric al orașului. Proiectul prevede reguli unitare pentru amenajarea centrului, terase permanente din sticlă în Piața Mare și Piața Mică, structuri semi-permanente și marchize pe strada Nicolae Bălcescu, modificări ale pavajului și mai multe elemente de vegetație. Propunerile încearcă să aducă mai multă ordine și vegetație, însă soluția aleasă pentru terase este privită cu rezerve de ghizii consultați.

Adela Dadu consideră că terasele prezentate în imaginile proiectului riscă să aglomereze și mai mult spațiul central. Principala sa rezervă se referă la dimensiunile structurilor din sticlă și la felul în care acestea se vor suprapune vizual peste fațadele istorice.

„La o înălțime de patru metri și ceva, chiar dacă sunt din sticlă, au niște structuri metalice și maschează foarte mult fațadele clădirilor. Practic, vii cu o clădire în fața unei clădiri”, spune ghidul.

În imaginile pentru Piața Mare apar clădirile, terasele permanente din sticlă și, în fața lor, un alt rând de mese și umbrele.

„Avem clădirile, avem terasele din sticlă și apoi avem și umbrelele cu mese în fața lor. Mie mi se pare mai încărcat decât este acum. Practic, vii cu încă un șir de case în fața celorlalte case”, explică Adela Dadu.

Ea precizează că nu contestă faptul că terasele sunt necesare, ci dimensiunea lor și efectul pe care l-ar putea avea asupra circulației.

„Este nevoie ca oamenii să se așeze la o terasă, să se bucure de zonă și să socializeze. Însă trebuie să-i dai omului și posibilitatea să respire puțin. Trebuie să ne gândim și la cei care se plimbă, iar spațiul de mers dintre terase trebuie să fie suficient de deschis”, spune aceasta.

Proiectul ar trebui analizat și din perspectiva localnicilor, a persoanelor cu dizabilități și a părinților care circulă cu cărucioare, adaugă ghidul.

La capitolul aspectelor pozitive, Adela Dadu apreciază intenția de a uniformiza terasele și de a elimina actualul amestec de forme și materiale. „Nici ceea ce este acum nu este în regulă. Este un amestec mult prea mare de terase și de spații de acest fel. Uniformizarea este de dorit”, spune ghidul.

Și introducerea vegetației este binevenită, dar aceasta consideră că simplele jardiniere nu sunt suficiente. „Dacă pui niște ghivece, ele sunt frumoase estetic, însă nu neapărat foarte pragmatice. Nu trebuie să faci un parc în piețe, dar este nevoie de mai mult verde și de umbră, astfel încât spațiul să fie și util”, spune Adela Dadu.

Adela Dadu apreciază în mod special modelul prezentat pentru Piața Aurarilor, unde în jurul unui copac ar urma să fie amenajată o bancă. O asemenea soluție ar aduce vegetație, umbră și un loc de odihnă.

„Este de apreciat că se dorește să se facă ceva și ca orașul să-și schimbe imaginea. Dar trebuie discutate multe soluții până să ajungi la varianta finală. Odată ce faci niște schimbări, ele vor rămâne, de aceea trebuie să existe o strategie bine gândită în spatele lor”, concluzionează aceasta.

Terasele din sticlă ar putea deveni „veritabile sere”

Cătălin Mureșan consideră că înlocuirea actualelor terase opace cu unele din sticlă nu rezolvă problema principală: existența unor construcții permanente în fața clădirilor istorice.

În opinia sa, în centru ar trebui permise terase sezoniere, formate din mese, scaune și umbrele, fără structuri închise care să rămână pe domeniul public pe tot parcursul anului.

Ghidul se întreabă și cât de confortabile vor fi construcțiile transparente în timpul verii. „Nu știu dacă sunt fezabile în condițiile în care avem verile acestea foarte calde și însorite. S-ar transforma în niște veritabile sere”, spune Mureșan.

El consideră că nici marchizele propuse pentru strada Nicolae Bălcescu nu ar trebui montate continuu în fața tuturor clădirilor. „Marchizele mi se par în regulă, dar nu să fie pe toată lungimea străzii. Este excesiv să le ai întruna, la toate fațadele”, explică ghidul.

Totuși, Mureșan vede ca aspect pozitiv încercarea de a introduce reguli comune pentru toate terasele. „Partea bună a proiectului este că propune o abordare unitară a acestor elemente din spațiul public. Se creează o oarecare coerență vizuală și nu mai este un haos, cu fiecare făcând ce vrea”, spune acesta.

Marchizele pot fi și ele potrivite, consideră ghidul, dacă sunt folosite cu măsură, mai ales că astfel de elemente au existat în trecut în fața unor magazine.

Introducerea vegetației este, în opinia sa, una dintre cele mai bune propuneri. „Străzile care nu au vegetație sunt mult mai încinse decât cele care au. În fața Liceului Brukenthal și a Bisericii Evanghelice, de când s-a introdus acea vegetație, spațiul are cu totul alt aer. Introducerea vegetației este cu siguranță binevenită”, spune Mureșan.

Nicoleta Ocneriu privește critic mai ales cantitatea de sticlă propusă în Piața Mare și Piața Mică. Ea spune că a discutat și cu alți ghizi de turism din Sibiu, iar reacțiile primite au fost predominant negative.

„Nici lor nu li se pare normal cu toată sticla aceea în centru, de jur împrejur. Nu este în regulă pentru arhitectura orașului”, spune aceasta.

Unul dintre mesajele primite de la un coleg ghid rezumă principala nemulțumire: „Proiectul ascunde practic ceea ce noi, ghizii, dorim să arătăm: clădirile istorice atât de frumoase din Piața Mare și Piața Mică”.

Articol de Ilie Onceanu