Un nou-născut prematur poate pleca acasă după ce depășește 2.500 de grame. Asistenta șefă de la Secția Prematuri a Spitalului Județean Sibiu explică ce trebuie să știe părinții

Un nou-născut prematur poate pleca acasă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu abia după ce depășește 2.500 de grame, își menține singur temperatura în pătuț, fără surse suplimentare de căldură, respiră fără oxigen și nu mai are crize de apnee de cel puțin cinci-șapte zile. Sunt câteva dintre criteriile de externare explicate de asistentul medical șef al Secției Clinice Prematuri, într-un material transmis de reprezentanții spitalului.

Camelia Bicher, asistent medical șef al secției, a vorbit într-un interviu publicat pe pagina de Facebook a spitalului despre provocările zilnice ale personalului, despre echipamentele folosite, dar și despre rolul părinților în recuperarea celor mai mici pacienți ai spitalului.

Pregătirea pentru externare

Spre deosebire de Terapie Intensivă, unde se intervine în situații critice, în Secția Prematuri munca personalului are alt ritm și alte obiective.

„Spre deosebire de îngrijirea din Terapie Intensivă, în secția Prematuri îngrijirile sunt îndreptate, în principal, spre stabilizare, creștere și pregătirea nou-născuților pentru externare”, explică asistentul medical șef.

Printre provocările frecvente se numără instabilitatea termică a bebelușilor, care sunt îngrijiți inițial în incubatoare sau sub radiante cu servocontrol, urmând ca temperatura din salon să fie monitorizată constant pentru ca trecerea la pătuțurile standard să fie posibilă. La fel de importante sunt monitorizarea respiratorie și cardiacă, cu intervenție rapidă în crizele de apnee de prematuritate, în desaturări sau în episoadele de bradicardie și tahicardie, precum și supravegherea oxigenoterapiei.

O altă categorie de dificultăți ține de alimentație. Aceasta presupune montarea unui abord venos periferic pentru alimentația parenterală parțială, montarea de sonde nazogastrice pentru alimentația prin gavaj, urmărirea toleranței digestive și, în final, trecerea la alimentația la sân sau la tetină, explică medicul. Personalul monitorizează și nou-născuții cu icter care au nevoie de fototerapie și îi pregătește pe cei incluși în programul de Retinopatie de prematuritate pentru examinarea oftalmologică.

În secție sunt folosite incubatoare cu servocontrol, radiante single și pentru gemeni, tot cu servocontrol, pătuțuri standard, lămpi de fototerapie, pulsoximetre, pompe de perfuzie, un oftalmoscop și un echipament medical de screening auditiv.

Terapia „cangur”, parte din tratament

Părinții nu sunt simpli vizitatori în Secția Prematuri. Ei sunt încurajați să practice îngrijirea de tip „cangur”, cu bebelușul ținut piele pe piele, iar mamele sunt implicate, înainte de externare, în îngrijirile de bază: toaleta nou-născutului, schimbarea scutecului și asigurarea confortului copilului.

„Această terapie contribuie la dezvoltarea neurologică a nou-născuților, reduce stresul, stabilizează funcțiile vitale ale nou-născuților, consolidează puternic atașamentul emoțional dintre părinte și copil”, explică asistentul medical șef al secției Clinice Prematuri, Camelia Bicher.

Implicarea familiei este esențială în îngrijirea copilului prematur, spune aceasta, pentru că influențează atât dezvoltarea fizică și emoțională a copilului, cât și relația dintre părinte și nou-născut.

Regulile de igienă, obligatorii și pentru vizitatori

În interviu, aceasta vorbește și despre prevenirea infecțiilor, care este descrisă drept o parte esențială a asistenței medicale de calitate, iar precauțiile standard trebuie respectate atât de echipa medicală, cât și de persoanele care intră în secție. „Precauțiile standardtrebuie respectate atât de echipa medicală cât și de vizitatori și acestea prevăd igiena mâinilor, purtarea imbrăcămintei de protecție, igienizarea mediului de spitalizare, folosirea de echipamente și materiale de unică utilizare sau sterilizarea celor reutilizabile”, arată Bicher.

Ce înseamnă „suficient de stabil” pentru externare

Pe lângă greutatea de 2.500 de grame, un prematur poate fi externat doar dacă nu prezintă semne clinice de boală, dacă este echilibrat cardio-respirator și hemodinamic, dacă se alimentează fără dificultăți, dacă are tranzit intestinal și micțiuni prezente, dacă nu mai are nevoie de oxigen și dacă icterul nu mai impune fototerapie. La acestea se adaugă efectuarea testărilor screening și absența crizelor de apnee în ultimele cinci-șapte zile de spitalizare.

Ultimul criteriu ține însă de mamă. Aceasta trebuie instruită „privind îngrijirile de bază ale nou-născutului, alimentația, profilaxia rahitismului, anemiei de prematuritate, eventualele tratamente necesare după externare și eventuala nevoie de controale ulterioare, investigații ulterioare sau consulturi de specialitate”, precizează asistentul medical șef.

Semnele de alarmă după ce bebelușul ajunge acasă

Medicul mai explică și faptul că familiile primesc, înainte de externare, informații despre îngrijirile suplimentare de care are nevoie un prematur. Printre semnele care impun o consultație medicală se numără modificarea colorației pielii, febra, efortul respirator, alimentația dificilă, tumefacțiile și tonusul muscular scăzut.

Camelia Bicher enumeră în final câteva sfaturi pentru părinți:

„Familia trebuie informată asupra măsurilor de îngrijire suplimentare, care vor ține cont de particularitățile nou-născutului prematur:

-Semnele de alarmă care impun consultația medicală(modificarea colorației, febra, efortul respirator, alimentația dificilă, tumefacții, tonus muscular scăzut)

-Condiții generale de îngrijire la domiciliu (temperatura, aerisirea și umiditatea în cameră, îmbracămintea și somnul nou-născutului prematur)

-Alimentația și suplimentele nutritive(e de preferat laptele matern, iar în cazul celor alimentați artificial-formula specifică prematurilor până la atingerea greut. 4500g, profilaxia rahitismului și a anemiei feriprive)

-Imunizările și prevenirea infecțiilor intercurente (igiena corectă, vaccinări conform Schemei Nationale de Vaccinare, administrare de vaccinuri opționale)

-Monitorizarea dezvoltării afecțiunilor specifice (intrarea în programul de follow-up până la vârsta de 2 ani, controalele obligatorii la medicul de familie și la medici specialiști-neonatolog, pediatru, neurolog pediatru, oftalmolog, ORL, ortoped pediatru, kinetoterapeut, psihiatru)

-Accesoriile și instrumentele pentru siguranța copilului (scoica/scaun de mașină, sistem de purtare ergonomic( wrap/sling / marsupiu”.