Ciprian Ștefan: 4.900 de lei, salariu la 20 de ani experiență? Legea salarizării îngroapă efectiv muzeele și distruge orice perspectivă pentru tinerii care vor să lucreze în domeniu

Ciprian Ștefan, directorul Complexului Național Muzeal ASTRA, a transmis un mesaj de alarmă pe rețelele sociale, avertizând că proiectul legii salarizării ar putea afecta grav funcționarea muzeelor din România și ar bloca perspectivele de carieră ale tinerilor din domeniul patrimoniului.

Contactat de reporterul Turnul Sfatului Ciprian Ștefan a explicat că în toate muzeele din România lucrează aproape 5.000 de persoane, ceea ce raportat la numărul total de bugetari reprezintă un efort financiar mic. ”Efectul este… alune”.

Ciprian Ștefan mai spune că generația majoritară a celor care lucrează în muzee este cea născută în perioada 1975 – 1985. ”După noi nu mai vine nimeni, tinerii nu sunt motivați”, spune directorul Muzeului Astra.

Deși muzeele au atras în ultimii ani fonduri locale sau europene, majoritatea au mers în restaurarea clădirilor care adăpostesc muzeele, nu în condițiile oferite angajaților. ”Laptopul meu este din 2017. Cel mai mare salariu în muzeu, al unui specialist cu 20 de ani experiență, este de 4.900 de lei. Și se muncește zi de zi, în weekend am avut 10.000 de vizitatori, 8.000 din afara Sibiului. Toți acești oameni au adus bani în Sibiu, au cheltuit în oraș”, a mai spus Ciprian Ștefan.

Tot of-ul a pornit de la discuțiile privind noua lege a salarizării.

„Legea salarizării îngroapă efectiv muzeele din România și distruge orice perspectivă pentru tinerii care vor să lucreze în domeniul patrimoniului!”, a scris directorul Muzeului ASTRA.

Ciprian Ștefan a subliniat rolul muzeelor în gestionarea patrimoniului cultural național, arătând că acestea administrează aproximativ 80% din moștenirea culturală a țării — de la conservare și restaurare, până la curatoriere și educație.

„Realitatea cruntă? Infrastructura muzeală funcționează la cote de avarie. Reabilitările sunt insulare, existând doar câteva spații expoziționale aduse cu adevărat la standarde de secol XXI. Și totuși, cu toate aceste lipsuri, personalul din muzee face eforturi uriașe, de cele mai multe ori la limita rezistenței fizice și psihice, reușind să dezvolte programe cultural-interactive de o calitate excepțională”, a scris el.

Exemplul ASTRA-n Festival: 70 de angajați, 12 ore pe zi, timp de trei zile

Drept exemplu, directorul a citat rezultatele recentei ediții a ASTRA-n Festival, organizată, spune el, „cu resurse minime, dar cu eforturi titanice”. Potrivit lui Ciprian Ștefan, 70 de angajați ai muzeului — nu doar personal de specialitate, ci și cel administrativ și de conducere — au fost prezenți 12 ore pe zi, timp de trei zile, pentru a dezvolta programele culturale din tot muzeul.

Festivalul a adus peste 10.000 de vizitatori în doar trei zile, aproximativ 160 de meșteri pe zi și zeci de ateliere interactive zilnice. „Zecile de mii de oameni care au plătit bilet au venit din toată România și din afară. Au consumat programele muzeului și au cheltuit în oraș. Am adus beneficii economice majore comunității? DA!”, a scris directorul, adăugând că, începând cu 1 iunie, întreaga echipă a muzeului este „în priză” pentru organizarea evenimentelor.

Muzeele, „cel mai bun ambasador al țării”

Ciprian Ștefan a mai anunțat că, în septembrie, peste 100 de directori și reprezentanți ai muzeelor în aer liber din Europa vor fi prezenți la București și la Sibiu, un eveniment pe care îl consideră o formă de promovare gratuită a României la nivel internațional. „Prin premiile europene și respectul câștigat, muzeele au ajuns, probabil, cel mai bun ambasador al țării”, a scris el.

Directorul Muzeului ASTRA a evitat să comenteze în detaliu conținutul proiectului de lege înainte ca acesta să ajungă în dezbatere publică, însă a lansat un apel către Consiliile Județene, Primării și ministere: „Aveți grijă de cea mai importantă resursă din sectorul cultural: resursa umană! Știți de ce? Pentru că orice delegație oficială cu care vă mândriți, orice program cultural de calitate și cu impact major în comunitățile dumneavoastră este gândit, organizat și livrat de ei! Sunt oameni cu familii, cu facturi de plătit, care lucrează cu o pasiune rară pentru ca moștenirea culturală a României să aibă un viitor.”

Voce comună cu Brukenthal

Subiectul prezentat mai sus a fost atins și de managerul Muzeului Național Brukenthal, Raluca Teodorescu, într-o conferință de presă desfășurată vara aceasta.

”Din punctul meu de vedere, angajații Muzeului Național Brukenthal și angajații oricărui muzeu național care gestionează piese de valoare excepțională, tezaur, vorbim de lucrări la nivel mondial, trebuie să primească respectul cuvenit și salariile lor trebuie să reflecte relevanța muncii pe care ei o depun în acest context în muzee”, a declarat Raluca Teodorescu, managerul Muzeului Național Brukenthal, într-o conferință de presă.

La insistența presei, managerul muzeului a oferit și un exemplu.

Un muzeograf de gradul 1A, care este nivelul maxim în domeniu, și care deține și titlul de doctor, câștigă în prezent aproximativ 5.000 RON net ”în mână”.

Deși noua lege a salarizării ar putea aduce o majorare, aceasta este văzută mai degrabă ca o consolare decât ca o recunoaștere a meritului.