Sibienii sunt mulțumiți de dezvoltarea orașului prin turism și nu se declară prea afectați de efectele negative ale turismului, așa cum le resimt locuitorii din Veneția, Barcelona sau Lisabona. 94% din respondenții unui sondaj realizat în oraș, la care au participat peste 900 de persoane, cred că turismul creează o imagine pozitivă a Sibiului, iar 92,5% spun că aduce dezvoltare economică în comunitate. Cel mai resimțit efect negativ rămâne aglomerația din spațiile publice.

Datele apar într-un studiu publicat joi, 15 octombrie, în revista academică International Journal of Tourism Cities, semnat de șase cercetători de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) și de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda. Autorii propun și un concept nou pentru a descrie situația din oraș: „touristifying city” sau „oraș aflat în curs de turistificare” – un concept care vine în contrast cu fenomenul de „overtourism” (supra-turism) cunoscutîn ultimii ani în orașe precum Barcelona sau Veneția.

Studiul se intitulează „«You’re all welcome!»: citizens’ attitudes towards tourism and its development in a post-European Capital of Culture” și este semnat de Mihai S. Rusu și Alin Croitoru (Departamentul de Sociologie și Asistență Socială, ULBS), Tuuli Lähdesmäki (Universitatea din Jyväskylä, Finlanda), Andrei Terian (Departamentul de Studii Romanice, ULBS), Valer Simion Cosma (Biblioteca Centrală a ULBS) și Daniela Stanciu-Păscărița (Departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, ULBS). Cercetarea a fost finanțată prin programul european Horizon Europe, în cadrul proiectului ELABCHROM, după un proces lung de evaluare academică, articolul fiind trimis spre publicare în luna iunie.

Sibiul, ca studiu de caz

Autorii explică de ce au ales Sibiul ca studiu de caz, făcând trimitere la datele statistice privind numărul turiștilor care au ajuns în oraș. Astfel, în aproape două decenii de la anul în care Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, în 2007, orașul a primit peste opt milioane de turiști, aproximativ o treime dintre ei din străinătate. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate în studiu, numărul sosirilor a urcat la un record de 578.234 de turiști în 2023, a stagnat în 2024 (a fost înregistrată o creșterea de doar 0,2%, ajungând la 579.601 turiști) și a crescut din nou cu 8,5% în 2025, până la 628.805 turiști.

Întreruperea creșterii numărului de turiști, în 2024, a fost suficientă pentru a stârni o îngrijorare locală privind un posibil declin al turismului, au observat autorii, care au citat inclusiv următoarele articole din Turnul Sfatului: 7,09 milioane de turiști au vizitat Sibiul în ultimii 21 de ani și Turismul în Sibiu e în scădere. Ce cred specialiștii că lipsește: Promovarea. „Sașii știu să construiască, dar nu știu să vândă”. Exact această reacție, spun ei, face din Sibiu un caz „intrigant” la nivel european, într-o perioadă în care alte orașe caută metode de a limita fluxurile de vizitatori:

„Modelul de creștere al Sibiului, bazat pe turism, împreună cu neliniștea produsă de până și o scurtă întrerupere a expansiunii sale, contrastează puternic cu paradigma emergentă a anti-supra-turismului, care prinde tot mai mult avânt în Europa și dincolo de ea. În ultimii ani, pe măsură ce destinațiile populare au cedat treptat în fața afluxului tot mai mare de turiști, un număr crescând de inițiative comunitare și de mișcări de rezistență au făcut presiuni asupra autorităților locale pentru adoptarea unor politici menite să limiteze fluxul tot mai mare de turiști, care a dus la supra-turism în multe orașe europene. După cum sugerează îngrijorarea larg răspândită declanșată de simpla întrerupere a creșterii, cazul Sibiului spune o cu totul altă poveste: aici, spre deosebire de multe orașe europene unde supra-turismul a devenit o problemă publică majoră, turismul nu pare să aibă o „parte întunecată” semnificativă.

Tocmai această poziție contrastantă în interiorul unui tipar mai larg aflat în formare face din Sibiu un caz intrigant pentru examinarea atitudinilor sociale față de turistificare într-un oraș post-Capitală Culturală Europeană care s-a consacrat ca destinație turistică”.

Sibiu – „oraș aflat în curs de turistificare”

Cercetătorii explică acest contrast și introduc conceptul de „touristifying city”, pe care îl definesc drept o formațiune urbană în care autoritățile municipale promovează activ turismul ca principal motor al dezvoltării economice, actorii economici privați operează într-un mediu permisiv și slab reglementat, iar locuitorii legitimează pe scară largă această traiectorie.

„Interpretăm evoluția situației din Sibiu de după 2007 prin prisma conceptului de «touristifying city», pe care l-aș traduce aproximativ prin «oraș aflat în curs de turistificare»; conceptul are sens în relație cu fenomenul de «overtourism» (supra-turism) care se petrece în mari destinații turistice din Europa (Veneția, Lisabona etc.) și care a declanșat nemulțumiri în rândul localnicilor pentru scumpiri (inclusiv ale chiriilor), gălăgie, aglomerație și alte efecte negative”, a precizat pentru Turnul Sfatului Mihai S. Rusu, unul dintre autorii studiului.

Sibiul merge, însă, în altă direcție. „Ce am descoperit noi interesant în Sibiu e că aici lucrurile nu merg deloc în această direcție: datele sondajului nostru indică faptul că localnicii sunt, în mare parte, mulțumiți de dezvoltarea orașului prin turism și nu se declară prea afectați de efecte negative ale turismului”, punctează Rusu.

De aici provine și titlul studiului. „Așadar, Sibiul se află în contra-curentului european (sau, oricum, în urma curentului), care se răzvrătește împotriva turismului de masă; la noi încă este loc de turism, nu s-a produs acea saturație critică ce aduce probleme și face resimțite consecințe negative pentru localnici; de aici și titlul: «You’re All Welcome», sunt bineveniți cât mai mulți turiști, cu cât mai mulți, cu atât mai bine”, a mai explicat cercetătorul.

Cum a fost realizată cercetarea

Concluziile vin dintr-un sondaj sociologic pe care echipa studiului l-a desfășurat între martie și mai 2023, în rândul locuitorilor adulți ai Sibiului. Chestionarul a vizat atitudinile față de patrimoniul local, față de festivaluri și față de dezvoltarea turismului. Participanții aurăspuns online la întrebări, iar în total au participat 923 de persoane. Autorii atrag atenția că eșantionul nu poate fi tratat ca reprezentativ statistic pentru populația adultă a Sibiului, femeile, persoanele cu studii universitare și tinerii fiind suprareprezentați față de structura demografică reală a orașului. „Rezultatele ar trebui citite ca dovezi privind relațiile dintre atitudini în cadrul unui grup numeros și divers de locuitori, nu ca estimări privind cât de răspândite sunt aceste atitudini la nivelul orașului”, precizează cercetătorii în secțiunea de metodologie.

94% dintre respondenți spun că turismul construiește imaginea orașului

Rezultatul central al cercetării arată o atitudine pozitivă față de turism. 94% dintre respondenți consideră că turismul contribuie la crearea unei imagini pozitive a Sibiului, pe care o văd ca fiind fundamentală pentru construirea unui brand de oraș viabil, atât la nivel intern, cât și internațional. Alți 92,5% sunt de acord că numărul mare de turiști care vizitează regiunea stimulează dezvoltarea economică a comunității.

Cumulat, 89,2% dintre respondenți sunt de acord cu ambele afirmații, ceea ce înseamnă că aproape nouă din zece participanți la sondaj asociază turismul simultan cu o imagine mai bună a orașului și cu dezvoltarea economică a regiunii.

Răspunsurile devin mai variate atunci când discuția ajunge la efectele negative. „Proporția respondenților care recunosc anumite aspecte negative devine semnificativă”, notează autorii. Acesta a fost și motivul pentru care au construit un model statistic pentru a înțelege cine sunt, de fapt, sibienii nemulțumiți.

Citește și:

Aglomerația, cel mai resimțit efect negativ. Criminalitatea, cel mai puțin

Pentru a măsura nemulțumirile, cercetătorii au folosit trei indicatori. Respondenții au indicat în ce măsură sunt de acord cu trei afirmații, pe o scală de la 1, „dezacord total”, la 5, „acord total”.

A rezultat un nivel moderat de îngrijorare (3,25) față de efectele negative ale turistificării în Sibiu. Pentru fiecare componentă însă, diferențele arată care sunt temerile mai mari.

Cel mai resimțit efect negativ este aglomerarea spațiilor publice, cu o medie de 3,88. Urmează creșterea costului vieții și scăderea nivelului de trai, cu o medie de 3,32. Pe ultimul loc se află creșterea criminalității (2,58).

Cine sunt sibienii nemulțumiți de turism?

Autorii studiului au realizat și profilul locuitorilor, în baza datelor obținute din chestionar, care percep negativ dezvoltarea turismului. Ei mai spun că, spre deosebire de multe alte cercetări privind opiniile cetățenilor despre cultură și patrimoniu, vârsta și genul nu s-au dovedit a avea o legătură importantă cu atitudinile negative față de turistificare.

În schimb, educația și venitul contează. Persoanele cu studii superioare înregistrează scoruri mai mici pe indicele atitudinilor negative, iar un venit mai mare – așa cum a fost autoevaluat de respondenți – este, la rândul lui, asociat cu scoruri mai mici.

„Rezultatele arată că locuitorii mai puțin educați ai Sibiului sunt mai predispuși să fie nemulțumiți de consecințele negative ale turistificării. Acest lucru poate fi explicat prin numărul mare de studenți și de absolvenți de universitate, care apreciază viața culturală efervescentă a Sibiului, participă la ea și beneficiază de pe urma ei, o viață culturală puternic influențată de turism. În plus, locuitorii mai puțin educați pot nutri atitudini neprimitoare față de străini, inclusiv față de vizitatorii din afara țării și de turiștii autohtoni, din cauza unor stereotipuri și prejudecăți regionale. În același timp, locuitorii cu venituri mai mari sunt mai puțin predispuși să fie deranjați de consecințele negative ale turistificării. Acest lucru poate fi explicat prin capacitatea lor economică de a participa la consumul din oraș, adică dintr-un oraș remodelat de turistificare, și de a suporta prețurile mai mari pe care acesta le implică”, se arată în studiu.

De unde vin nemulțumirile? Trei răspunsuri: trecutul comunist, multe festivaluri și patrimoniul ca marfă

În analiză sunt explicate motivele care stau în spatele nemulțumirilor. Cercetătorii spun că acestea vin dinspre atitudinile față de guvernarea vieții culturale și identifică, pe baza datelor statistice, trei surse:

„Prima îi distinge pe respondenții care consideră că statul ar trebui să joace un rol important în reglementarea sferei culturale a comunității (78,4%) de cei care nu împărtășesc această opinie. În societățile post-comuniste, unde statul a reglementat și a cenzurat, din punct de vedere istoric, producția culturală și organizarea evenimentelor culturale, acest nivel relativ ridicat de susținere a intervenției statului poate reflecta fie o moștenire persistentă a trecutului, fie un anumit grad de nostalgie după forme mai reglementate ale vieții culturale. Poate indica, de asemenea, un tipar mai larg de conservatorism cultural, documentat în regiune de studii recente.

A doua surprinde evaluarea pe care locuitorii o dau numărului de festivaluri, dat fiind că festivalurile culturale ale orașului se numără printre principalii factori care susțin dezvoltarea turismului local. Eșantionul se împarte în două grupuri de dimensiuni aproape egale: 48,8% dintre respondenți consideră că în Sibiu se organizează prea multe festivaluri, în timp ce restul apreciază că mai este loc pentru creșterea numărului acestora.

A treia măsoară îngrijorarea respondenților că punerea pe piață a patrimoniului local, atât material, cât și imaterial, i-ar putea face rău. În cadrul eșantionului, aproximativ o cincime dintre respondenți (20,5%) sunt de acord că transformarea patrimoniului în marfă presupune un astfel de risc (…)”.

„O fereastră de oportunitate” pentru autorități și trei recomandări

Partea finală a studiului se adresează direct autorităților locale. Constatarea că Sibiul nu a atins încă pragul critic al supra-turismului și faptul că se află în stadii relativ incipiente ale turistificării reprezintă, în opinia autorilor, un moment favorabil pentru intervenție.

„Acest moment reprezintă o fereastră importantă de oportunitate pentru decidenții locali și managerii urbani, pentru a anticipa potențialele efecte negative ale turistificării și pentru a dezvolta răspunsuri sustenabile la provocările care apar”, arată studiul.

Cercetătorii formulează trei direcții în care se poate interveni:

„Prima privește distribuția spațială a turismului: întrucât aglomerația s-a dovedit a fi cel mai pregnant dintre efectele negative semnalate de locuitori, iar aproape jumătate dintre ei consideră că deja calendarul de festivaluri al orașului este prea încărcat, o dispersare mai echilibrată a evenimentelor și a fluxurilor de vizitatori dincolo de nucleul istoric ar reduce presiunea asupra zonelor în care locuitorii și turiștii concurează pentru aceleași spații.

A doua privește chiar centrul istoric: având în vedere că îngrijorarea față de transformarea patrimoniului în marfă s-a dovedit cel mai puternic predictor al atitudinilor negative, autoritățile locale ar putea stabili reguli mai stricte privind utilizarea comercială a spațiilor publice și de patrimoniu din zona centrală.

A treia privește cunoașterea: orașele aflate în stadiile incipiente ale turistificării – cum este Sibiul în prezent – monitorizează rareori felul în care locuitorii resimt acest proces și încep să o facă, de regulă, abia după ce nemulțumirea a devenit vocală. Instituirea unui mecanism periodic de măsurare a atitudinilor locale înainte de acel punct critic le-ar oferi managerilor urbani indicatori timpurii ai stării de spirit din comunitate, într-un oraș care și-a construit strategia de dezvoltare în jurul turismului”.

Studiul este publicat în regim Open Access, în limba engleză, și poate fi citit aici.