Șeful IȘJ despre cum pot fi aplicate în Sibiu măsurile anti-violență: paza depinde de primării, consilierea, de posturile aprobate de minister

Măsurile anunțate de Guvern după atacurile din școlile din Bistrița și Pitești nu vor ajunge la fel în toate școlile din județul Sibiu. Inspectorul școlar general Marius Emilian Novac spune pentru Turnul Sfatului că totul depinde de banii autorităților locale, de dotările existente și de felul în care colaborează instituțiile, ISJ, Prefectură, Poliția, CJRAE și Direcția de Asistență Socială.

„Siguranța elevilor și a profesorilor reprezintă o prioritate. Nu tolerăm violența în școli. Vom consolida paza, aplicăm sancțiuni ferme, oferim sprijin psihologic și asigurăm colaborarea interinstituțională pentru un mediu sigur, dedicat exclusiv educației și dezvoltării”, spune prof. Novac.

Pe 23 octombrie, Guvernul a anunțat șapte măsuri, printre care mai mulți paznici, un mecanism de intervenție rapidă, mai mulți consilieri școlari, pedepse mai dure și reguli noi pentru obiectele interzise în școli. Deocamdată, nu au buget și nici termene. Contextul a fost creat de evenimentele din 19 octombrie, când la Bistrița, un elev de 13 ani a înjunghiat o profesoară și un elev care a încercat să intervină. Trei zile mai târziu, la Pitești, un elev de 15 ani și-a atacat doi colegi cu o macetă.

Paza, diferență mare între oraș și sat

Cea mai mare problemă din județ rămâne paza. „În Sibiu și Mediaș, majoritatea școlilor mari dispun de supraveghere video și control al accesului. Asigurarea permanentă a pazei prin personal dedicat rămâne însă limitată sau este finanțată doar parțial din contribuții ori din bugetul local. În mediul rural, inclusiv în Valea Hârtibaciului și Mărginimea Sibiului, paza prin personal dedicat lipsește aproape complet, din cauza constrângerilor bugetare”, explică inspectorul.

Soluția, în opinia lui, ține de administrațiile locale. „Consiliul Județean și consiliile locale trebuie să aloce fonduri suplimentare pentru contractarea serviciilor de pază sau angajarea personalului dedicat. Planurile de pază pot fi revizuite cu ușurință, cu avizul IPJ Sibiu (Biroul de Siguranță Școlară).”

De asemenea, pentru intervenția rapidă, cerută de Guvern, prof. Marius Novac vede un instrument deja existent. Planul județean coordonat de Prefectură. „Planul Teritorial Cadru de Acțiune (PTCA) este coordonat de Instituția Prefectului și numeroase instituții cu responsabilitate în domeniul siguranței școlare. Planul poate să prevadă constituirea oficială a unei celule de criză la nivel județean, capabilă să intervină rapid la solicitarea directorilor de școli.”

Prea mulți elevi la un consilier

Și sprijinul psihologic are limite, mai ales la sate. „Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Sibiu oferă deja consiliere și sprijin psihologic. În special în școlile rurale, numărul de elevi repartizați fiecărui consilier rămâne însă ridicat. Este necesară înființarea de noi posturi la CJRAE Sibiu, cu aprobarea Ministerului Educației”, spune inspectorul. Tot el cere cursuri prin Casa Corpului Didactic, pentru ca profesorii să recunoască din timp semnele de violență și de radicalizare.

Pedepsele mai dure nu depind de județ. Vor intra automat în toate școlile, după publicarea legii în Monitorul Oficial și includerea în regulamentele școlare. Pentru campania de prevenire, inspectorul general mizează pe canalele locale. „Campania națională de prevenire trebuie extinsă prin intermediul presei locale, al rețelelor sociale ale școlilor și al parteneriatelor cu ONG-uri locale.”

Campanii pentru elevi, mai puțin pentru părinți

Un raport trimis de ISJ Sibiu ministerului pe 23 septembrie arată ce există deja în școlile din județ. Fiecare școală are o cutie de sesizări, un formular electronic sau o adresă de e-mail prin care elevii să poată semnala confidențial violența.

Șaptezeci de școli au și „Butonul Roșu”, o aplicație prin care cazurile pot fi raportate anonim. Inspectoratul trimite lunar Poliției situația cazurilor, pe școli și pe tipuri de fapte.

Programul „Împreună prindem curaj” a ajuns în 15 școli, cu bani de la minister. 31.800 de lei pentru șapte școli în toamna lui 2025 și 39.000 de lei pentru alte opt, până în mai 2026.

Baroul Sibiu a dus lecții de educație juridică în 22 de școli, la aproximativ 2.500 de elevi, prin proiectul „Fii avocat în școala ta!”. Inspectorii au verificat în 10 școli cum se aplică procedura de gestionare a cazurilor de violență.

Raportul enumeră 158 de activități împotriva violenței, 54 antidrog și 22 împotriva traficului de persoane, dar părinții apar rar la aceste activități. Doar la 19 dintre cele 158 de activități anti-violență au participat și părinți.

Violența în școlile din Sibiu

În anul școlar 2025-2026, în școlile din județ au fost înregistrate 117 cazuri de violență dintre care 76 la oraș și 41 la sat.

Cele mai multe sunt între elevi. Raportul notează 43 de cazuri ușoare (îmbrânceli, insulte, porecle, intimidare) și 54 grave. Dintre cele grave, 39 sunt loviri sau vătămări corporale, șase bullying, patru amenințări sau hărțuire, două cyberbullying și două instigări la ură sau discriminare.

Violența nu vine doar de la elevi. Raportul notează nouă cazuri în care angajați ai școlilor au agresat elevi prin insulte și jigniri, loviri, îmbrânceli, dar și două cazuri de comentarii cu tentă sexuală și unul de atingeri fără consimțământ.

În sens invers, au fost șase cazuri de violență a elevilor asupra profesorilor ce au constat într-o lovire, două amenințări, ambele la sate, și trei situații de umilire sau intimidare. De două ori, elevi au fost prinși cu obiecte periculoase.

Pentru fapte de violență, 130 de elevi au primit nota scăzută la purtare. Pentru niciunul nu s-a revenit asupra deciziei. Totodată, 55 de cazuri de violență sunt monitorizate de Direcția pentru Protecția Copilului. Inspectoratul a mai identificat 10 școli cu un număr ridicat de cazuri, care au primit sprijin suplimentar. Raportul nu le numește.

„Siguranța elevilor și a cadrelor didactice trebuie susținută atât prin gestionarea incidentelor, cât și prin prevenire și consiliere, pentru un mediu educațional sigur”, conchide Marius Emilian Novac.