Agnita își face parc industrial pe o pășune de 14 hectare lângă Coveș: hale, depozite și servicii. Terenul, aflat integral într-o arie de protecție a păsărilor. Studiu de mediu: Nu sunt efecte negative semnificative

O pășune de 14 hectare, în apropiere de satul Coveș și aflată integral în interiorul ariei de protecție specială avifaunistică Podișul Hârtibaciului, urmează să fie transformată în parc industrial: cu hale de producție, depozite și servicii. Terenul aparține orașului Agnita, iar reconversia terenului este prevăzută în strategia de dezvoltare a localității. Autoritățile locale au întocmit, în acest sens, documentația unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) prin care să treacă terenul în intravilan și speră că viitorul parc industrial va frâna plecarea tinerilor dintr-un oraș ce a pierdut aproape 8% din populație într-un deceniu.

Informațiile le aflăm din raportul de mediu și studiul de evaluare adecvată, depuse la Direcția Județeană de Mediu (DJM) Sibiu pentru obținerea avizului de mediu. Ambele documente au aceeași concluzie: PUZ-ul poate fi pus în aplicare fără efecte negative semnificative, inclusiv asupra sitului Natura 2000 în care se află. De fapt, pentru acest PUZ a fost deja emis un aviz cu condiții în luna septembrie 2026 de către DJM Sibiu, prin Serviciul Arii Naturale Protejate.

14 hectare de pășune, transformate în pac industrial

Potrivit documentațiilor depuse la autoritățile de mediu, terenul se află în extravilanul orașului Agnita, în partea de vest a localității, de-a lungul drumului comunal DC 31, care face legătura între drumul județean DJ 106 Sibiu-Agnita și satul Coveș. Categoria actuală este pășune, fără nicio construcție pe el.

Alegerea este argumentată de autoritățile din Agnita prin „poziționarea sa excelentă”: „în apropierea rețelelor de energie electrică de înaltă și medie tensiune, de 110 KV, respectiv 20 KV, cu accesibilitate facilă din drumul Județean, existența tuturor rețelelor de utilități în zonă, coroborate cu disponibilitatea forței de muncă în împrejurimi, face ca terenul să fie propice unei dezvoltări cu caracter industrial, dar și spații pentru depozitare, logistică, servicii aferente, dotări și echipamente publice”.

Astfel, PUZ „Construire parc industrial” prevede introducerea terenului în intravilan și împărțirea lui pe patru subzone. Cea mai mare parte, 116.819 mp, adică 83,44% din suprafață, este destinată zonei de industrie, servicii și depozitare. Drumurile publice de incintă vor ocupa 10.372 mp (7,41%), spațiile verzi publice 12.234 mp (8,74%), iar dotările publice – 575 mp (0,41%).

Pe fiecare parcelă, minimum 20% din suprafață trebuie să rămână spațiu verde sau amenajare peisagistică, iar o parcelă este considerată construibilă doar dacă are peste 2.000 mp și o deschidere la stradă de cel puțin 30 de metri.

Terenul se află integral în situl Natura 2000 Podișul Hârtibaciului

Interesant este că întreg terenul se suprapune peste aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului – un sit de aproximativ 237.780 de hectare, desemnat pentru conservarea a 35 de specii de păsări de interes comunitar. Acest lucru a obligat autoritățile să contracteze un studiu de evaluare adecvată, care a fost realizat de ecologul Mihai-Ciprian Petrescu și de ornitologul Cătălin Fuciu.

Studiul a identificat șase specii de păsări care ar putea folosi zona. „Zona analizată corespunde ca potențial habitat suboptim de adăpost, hrănire și cuibărire pentru speciile Anthus campestris și Lullula arborea, respectiv ca habitat suboptim de hrănire pentru speciile Aquila pomarina, Circus cyaneus, Lanius collurio și Pernis apivorus”, se arată în document. Este vorba despre fâsa de câmp, ciocârlia de pădure, acvila țipătoare mică, erete vânăt, sfrânciocul roșiatic și viesparul.

Concluzia este că dezvoltarea PUZ „poate conduce la o pierdere de 14 ha de habitat suboptim speciei”, dar că impactul rămâne nesemnificativ. Elaboratorii susțin că nu se justifică nici măsuri de reducere a impactului, nici soluții alternative, nici măsuri compensatorii pentru rețeaua Natura 2000.

În ceea ce privește efectele asupra mediului, raportul de mediu le califică drept locale și nesemnificative. Printre acestea se numără schimbarea definitivă a utilizării celor 14 hectare de pășune, pierderea unei suprafețe de habitat suboptim în interiorul sitului, creșterea traficului de persoane și mărfuri și, odată cu el, a emisiilor și zgomotului, precum și „modificarea caracterului actual al peisajului, din teren agricol deschis într-o zonă construită”.

Documentul semnalează că apele pluviale de pe suprafețele cu risc de contaminare cu produse petroliere vor trece prin separatoare de hidrocarburi înainte de a ajunge în pârâul Coveș.

Măsurile propuse includ păstrarea celor 12.234 de metri pătrați de spații verzi publice și a procentului minim de 20% pe fiecare parcelă, folosirea cu prioritate a speciilor vegetale adaptate condițiilor locale și evitarea celor invazive sau alergene, dar și un iluminat exterior proiectat „astfel încât să limiteze dispersia inutilă a luminii către terenurile din exteriorul parcului industrial”.

Raportul subliniază că nimic din ce se va produce efectiv în parc nu este cunoscut în această etapă. „Viitoarele investiții din parc vor fi analizate și reglementate individual, în funcție de natura, capacitatea și caracteristicile concrete ale fiecărei activități”, se arată în concluzii.

Agnita – un oraș care pierde populație

Tot în raportul de mediu este citată Strategia de Dezvoltare a Orașului Agnita 2021-2031, din care aflăm că motivația primăriei pentru construirea acestui parc industrial este una economică. Conform doucmentului, în anul 2020 Agnita avea o populație după domiciliu de 11.612 persoane și o scădere de aproximativ 8% în zece ani, alături de îmbătrânirea populației și migrația tinerilor către localități cu oportunități profesionale mai bune.

„Proiectul de Parc Industrial este prevăzut explicit în Strategia de Dezvoltare a Orașului Agnita, care urmărește crearea de locuri de muncă, atragerea investițiilor și reducerea migrației populației active”, mai notează documentul.

Potrivit site-ului oficial al parcului, firmele care se vor instala acolo vor beneficia de scutirea de la plata impozitului pe teren și pe clădiri, de scutiri la unele taxe locale pentru avize și autorizații, precum și de alte facilități aprobate de Consiliul local Agnita.

Costurile investiției, arată documentațiile, vor fi suportate integral din fonduri publice ale autorității locale și din fonduri nerambursabile.

Un proiect din 2022

Proiectul este în lucru de mai mulți ani. În noiembrie 2022, la inaugurarea drumului modernizat dintre Agnita și Sighișoara, primarul Alin Schiau-Gull declara că noua legătură rutieră reprezintă un atu pentru parcul industrial pe care administrația l-a inițiat.

Despre parc, primarul amintea și doi ani mai târziu. În septembrie 2024, într-un material despre structura ocupațională a localităților din județ, în care Agnita apărea printre localitățile unde aproape unul din trei locuitori este pensionar, primarul explica stadiul proiectului. „În situația de față avem în PUZ, așteptăm documentația de la Consiliul Județean și să primim titulatura de parc industrial, să atragem firme care sunt interesate să investească aici, pentru că ar primi și câteva facilități”, spunea el.

Apoi, anul trecut, într-un interviu pentru Turnul Sfatului TV, primarul Agnitei a vorbit despre interesul investitorilor pentru viitorul parc.