Din 37 de comune, PNL pierde mai mult decât PSD în județul Sibiu, dacă se face reforma. Primarii din Biertan (PNL) și Hoghilag (PSD): „Trebuie începută de sus în jos”, „Extrem de neserios să pui lupa doar pe primării”

Dintre cele 37 de comune sibiene care ar intra în discuție la pragul de 3.000 de locuitori pentru reforma administrativă pregătită de PSD, 18 sunt conduse de primari aleși în 2024 pe listele PNL, iar 16 pe cele ale social-democraților. Alți doi sunt de la Forța Dreptei, iar unul de la USR. Împreună, PNL și PSD dețin majoritatea primăriilor vizate. Doi dintre primarii comunelor vizate, de la Hoghilag și Biertan, au declarat pentru Turnul Sfatului că susțin o reorganizare, dar că modul în care este construită acum reforma nu li se pare serios.

Printre cele 37 de comune se află și Sadu, cu 2.561 de locuitori, condusă de Valentin Ivan, președintele filialei Sibiu a Asociației Comunelor din România (ACoR) și unul dintre cei trei membri ai subgrupului de lucru constituit la nivelul județului pentru gestionarea primei etape a reformei.

Filiala Județeană Sibiu a ACoR a transmis că, la Sibiu, primarii comunelor mici din județ s-au organizat într-o ligă – Liga Primarilor Comunelor sub 1.500 de locuitori, condusă de Sebastian Dotcoș, primarul comunei Marpod, cu Nicolae Cocoș, primarul comunei Boița, ca președinte supleant. Potrivit comunicatului transmis, primarii prezenți și-au exprimat în unanimitate opoziția față de comasarea administrativă tratată ca „soluție generală și prematură”. Filiala cere ca reforma să înceapă cu administrația centrală, cu sistemul fiscal și cu reducerea numărului de parlamentari la 300, potrivit referendumului din 2009. „Nu ne opunem reformei administrației publice și nici reorganizării administrativ-teritoriale realizate în mod voluntar, cu respectarea voinței cetățenilor. Ne opunem însă unei abordări care pornește de la comasarea comunelor, fără ca statul să-și reformeze mai întâi propriile structuri”, se arată în comunicat.

Amintim că cele 37 de comune care au până la 3.000 de locuitori sunt Râu Sadului, Ludoș, Bruiu, Mihăileni, Marpod, Cârța, Apoldu de Jos, Cârțișoara, Ațel, Tilișca, Brădeni, Boița, Chirpăr, Merghindeal, Șeica Mică, Alțina, Păuca, Alma, Micăsasa, Poplaca, Bârghiș, Valea Viilor, Blăjel, Hoghilag, Biertan, Turnu Roșu, Poiana Sibiului, Sadu, Loamneș, Arpașu de Jos, Racovița, Dârlos, Vurpăr, Iacobeni, Porumbacu de Jos, Moșna, Orlat.

Primarul din Hoghilag (PSD): „Mi se pare extrem de neserios să pui lupa doar pe primării”

Comuna Hoghilag are 2.123 de locuitori, conform recensământului din 2021. Primarul Nicu Lazăr, ales în 2024 pe listele PSD, spune că susține comasarea, dar nu și felul în care este pusă în discuție.

„Să o facă, dacă asta-i soluția, să o facă. Doar că mie mi se pare extrem de neserios să pui lupa doar pe primării. Eu cred că o adevărată reformă, dacă chiar se vrea și se gândește la banul public, trebuie să înceapă de la reducerea numărului de parlamentari, agenții, direcții. Sigur că dă foarte bine asta cu primăriile”, a declarat primarul comunei Hoghilag pentru Turnul Sfatului.

„Eu sunt unul dintre oamenii care îmi doresc să se comaseze primăriile, pentru că îmi dau seama că trebuie făcut lucrul acesta. Deci, nu țin de scaunul acesta. Doar că atâta timp cât demersul vizează doar primăriile, pentru că oamenii își doresc asta și se câștigă capital electoral, eu cred că e un demers neserios”, spune edilul.

El se întreabă dacă economia făcută pe seama comasării primăriilor e relevantă: „Se reduc 18.000 de posturi. Cât înseamnă asta? Dacă noi avem 1.300.000 de bugetari, vedeți cât înseamnă 18.000 (…) Noi păstrăm la nivel de județe sute de agenții, direcții, șoferi”.

„Două Românii”

Întrebat cum vede viitorul comunei pe care o conduce, primarul din Hoghilag ne-a răspuns că îl vede făcând parte dintr-o aglomerație cu Dumbrăveni. Orașul Dumbrăveni, cu 6.238 de locuitori, se află el însuși sub pragul legal de 10.000 de locuitori necesar pentru statutul de oraș, prag care, potrivit anunțului social-democratului Dragoș Benea, va fi și el luat în calcul.

Lazăr vede însă altfel harta administrativă: „Comunele acestea, care deja au devenit sursa tuturor relelor din România, spun obsesiv că noi intrăm în două Românii. România asta prosperă, a marilor orașe, și România asta săracă, a noastră, a celorlalți”. El mai atrage atenția că ruptura dintre cele două Românii se vede deja la vot.

Primarul din Biertan (PNL): „De ce s-a ales pragul de 3.000? De ce nu 5.000?”

Comuna Biertan, cu 2.239 de locuitori și cu o biserică fortificată înscrisă în patrimoniul UNESCO, este condusă de un primar ales pe listele PNL. Și el susține necesitatea unei reforme, dar are aceleași condiții și reproșuri: să înceapă de sus, amintind despre referendumul privind reducerea numărului de parlamentari.

„Consider că România are nevoie de o reformă administrativă serioasă, dar cred că reforma trebuie începută de sus în jos. Înainte să discutăm despre desființarea comunelor, ar trebui să vedem ce facem cu numărul parlamentarilor, pentru care am votat, cu agențiile și instituțiile supradimensionate”, ne-a transmis primarul comunei Biertan, Mircea Dragomir.

El se întreabă ironic: „de ce s-a ales pragul de 3.000 de locuitori. De ce nu 5.000? Și, dacă mergem pe această logică, oare nu ar fi mai simplu să desființăm toate comunele și să declarăm că am reformat România?”.

Dragomir mai vorbește și despre contribuția locuitorilor din mediul rural la bugetul statului. „Se vorbește foarte mult despre comunele care nu se pot autofinanța, dar prea puțin despre contribuția locuitorilor acestora la economia țării. Oamenii de la sate nu sunt întreținuți de cei de la oraș. Ei muncesc, plătesc impozite, contribuții și TVA. Mulți lucrează în orașe, unde ajunge o parte din impozitul pe veniturile lor, iar banii câștigați îi cheltuiesc în mare parte tot în supermarketurile de la oraș”, arată primarul din Biertan.

La fel ca primarii comunelor mai mici din județ, contactați anterior de Turnul Sfatului, și el insistă pe rolul primăriei într-un sat. „Pentru oamenii din mediul rural, primăria nu este doar o instituție care eliberează documente. Este locul unde vin cu aproape orice problemă, iar primarul este, de multe ori, primul om la care apelează. Nu putem presupune că un cetățean în vârstă, dintr-un sat mai izolat, își va rezolva toate problemele prin internet”, spune el.

Întrebat cum vede Biertanul după o eventuală comasare, Dragomir spune că vede comuna în postura de centru al unui viitor UAT nou creat. „Biertanul are potențialul de a deveni centrul administrativ al unei comune mai mari, datorită poziției sale, patrimoniului UNESCO și investițiilor importante realizate sau aflate în derulare. Dar nu cred că un primar trebuie să decidă în locul locuitorilor altor comune cu cine ar trebui să se unească”, a declarat el. „În privința comasării voluntare, nu am nimic împotrivă, atât timp cât este cu adevărat voluntară”, adaugă primarul.

În concluzie, Mircea Dragomir spune că dacă Parlamentul va decide reorganizarea administrativ-teritorială „ne vom conforma”. „Dar mă tem că asistăm din nou la o gargară politică a PSD și AUR, prin care se încearcă acoperirea unor promisiuni fără acoperire și mutarea atenției de la problemele reale ale României”, a precizat el.

Ce s-a anunțat până acum

Precizăm că un proiect de lege privind reforma teritorial-administrativă nu există încă. Dragoș Benea a anunțat luni că șase criterii vor fi luate în calcul. PSD, partidul care a preluat guvernarea, a anunțat ca termen pentru producerea documentului luna martie, iar aplicarea ar urma să se facă din 2028, odată cu următoarele alegeri locale.

Amintim că la Sibiu, subgrupul de lucru pentru această etapă a fost constituit pe 28 octombrie, a fost modificat pe 5 noiembrie după schimbarea prefectului și nu are deocamdată nici agendă, nici teme stabilite pentru discuții.