De la picturi rupestre la inteligență artificială. Ce spun artiștii sibieni despre folosirea AI-ului în creație: „Meseriile viitorului care vor supraviețui vor fi cultura, arta, sportul”

Odată cu inaugurarea ediției din acest an a Festivalului „Brave New Music” din Sibiu, Cristian Lupeș, dirijor și fondator al evenimentului, a vorbit cu Florin Viorel (președintele Filialei Sibiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România), Constantin Constantinescu (asistent universitar în cadrul Departamentului de Calculatoare și Inginerie Electrică al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, specializat în inteligență artificială și machine learning) și Octavian Gheorghiu (clarinetist și manager interimar al Filarmonicii Sibiu) despre rolul inteligenței artificiale în artă și viitorul acestei tehnologii în creație.
Cu toate că invitații recunosc rolul tot mai semnificativ pe care AI-ul îl joacă în viața de zi cu zi și, implicit, în artă, aceștia susțin că, cel puțin în acest moment, această tehnologie joacă doar rolul unei unelte care nu poate înlocui pe deplin subiectivitatea și experiența umană, aspecte esențiale în procesul de creație.
AI-ul și perfecțiunea sterilă
Un punct central al discuției despre implicarea AI-ului în artă îl reprezintă perfecțiunea sterilă de care dă dovadă această tehnologie. „În meseria noastră, întotdeauna există greșeala, există eroarea, pe care bineînțeles că computerul niciodată nu o să o realizeze. Această greșeală este de fapt diferența între artiști care reușesc să aducă ceva special și să atingă acele corzi sensibile. Mă refer la greșeală între ghilimele, sunt anumite momente de respirație, anumite pauze prelungite care afectează emoțional. Anumite note care la un moment dat vin întârziate. De aceea, când vorbim de interpretare, avem același concert de Mozart care este interpretat de 20 de artiști, 20 de interpretări diferite. Inteligența artificială va genera doar o aceeași interpretare”, explică Octavian Gheorghiu.
Mai mult, Lupeș punctează că, adesea, perfecțiunea poate fi sterilă, iar lipsa emoției din procesul de creație reprezintă un aspect central pentru care AI-ul nu poate lua locul artiștilor umani. „Meseriile viitorului care vor supraviețui vor fi cultura, arta, sportul. E greu să ai un preot AI care să-ți înțeleagă suferința. Imperfecțiunea ne duce către frumusețe, pe când perfecțiunea duce către steril. În spațiul cosmic este perfecțiune sterilă, dar noi alegem să trăim într-un mediu imperfect în care apa e udă și vântul bate”.
Florin Viorel punctează că, deși inteligența artificială poate fi folosită ca unealtă, acesteia îi lipsește experiența umană, centrală în procesul artistic. „În niciun caz nu cred că AI-ul va înlocui artiștii. AI-ul nu are sentimente. Găsește șabloane, dar nu va înlocui stările, emoțiile și conexiunea dintre artist și spectator. Procesul de creație conține misterul și divinitatea. Putem vorbi de inteligență artificială, dar nu există «emoție artificială». AI-ul nu poate scrie o glumă cu intenție amuzantă proprie.”
Tehnologia care a ajuns o „cutie neagră”
Constantinescu punctează că marile modele de limbaj sunt considerate deja o „cutie neagră”. Nicio persoană și nicio echipă nu mai poate urmări tot ce se întâmplă în interiorul lor, între întrebare și răspuns. „Cu siguranță va fi greu să înțelegem dacă vreodată ne minte sau nu”, a avertizat el. AI-ul nu va avea inițiativă proprie, dar poate crea combinații noi și îndrăznețe, cu o viteză fără precedent. „AI-ul îți găsește 100 de idei în câteva minute. Inevitabil, din 100 de idei, una-două o să-ți placă”, a spus invitatul.
Pentru Florin Viorel, istoria artei e o istorie a instrumentelor, de la pigmentul primelor amprente de mână pe pereții peșterilor până la calculator. „Ca să creezi artă ai nevoie de un instrument, indiferent că-i calculator, indiferent că-i mână. Dacă ești artist contemporan, deschis la minte și vrei să faci creație, poți să faci creație absolut cu orice”.
El amintește că la apariția fotografiei, iar apoi a tiparului de mari dimensiuni, s-a spus că pictura va dispărea. „Uite că se pictează și acum”, observă Viorel. Primul contact cu AI-ul l-a avut în 2023, în China, la o facultate de design. Gazdele i-au arătat atunci un program care genera o imagine pornind de la două cuvinte fără legătură. Trei ani mai târziu, folosește AI-ul doar ca ajutor. „Îi încarc schițe și îi spun: «Dă-mi un pic cum ar arăta dacă folosesc materialul ăsta». Deci e o unealtă. O unealtă cum a fost serigrafia”, explică el.
Lupeș recunoaște însă că, în unele zone, muzicienii au fost deja înlocuiți. Muzica pentru teatru, reclame și o bună parte din muzica de film se produc azi mai ieftin cu programe. Opera, baletul și concertul simfonic au însă nevoie de oameni. „Oamenii vin la spectacol pentru socializare și pentru conexiunea cu alți oameni”.
Ce pregătește ediția din acest an a festivalului
Conferința a deschis cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New Music, organizată de Filarmonica de Stat Sibiu între 16 și 20 noiembrie 2026. Festivalul a fost conceput de dirijorul Cristian Lupeș și vrea să apropie muzica contemporană de public, oferind în același timp un spațiu pentru ideile artistice inovatoare.
Ediția din acest an se concentrează pe teme tot mai prezente în viața de zi cu zi, precum inteligența artificială și felul în care tehnologia influențează arta și, mai ales, muzica. Programul include concerte simfonice și corale, recitaluri, conferințe, ateliere, activități educative și o expoziție de pictură. Printre invitați se numără muzicienii Nils Petter Molvær și Erland Dahlen.
Evenimentele Filarmonicii sunt finanțate de Consiliul Județean Sibiu, iar festivalul este cofinanțat de Primăria Sibiu, prin Agenda Culturală 2026. Mai multe informații sunt disponibile pe pagina evenimentului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Reporter
Alătură-te comunității
Un răspuns
-
Tot pe la Sibiu acest „dirijor” Lupes? Credeam ca dupa inculparea sa si eliberarea din functia de manager va avea mai mult timp sa-si „faca talentul” pe scenele lumii! La valoarea pe care sustine ca o are ar fi trebuit sa dirijeze mai des si mai departe decat Macelaru sau Bebeselea, dar el tot pe la Daniela prin curte, imediat o sa dirijeze la Junii…O fi el talentat da’ nu prea-l cauta lumea.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
In sfarsit o veste buna, sunt foarte multi votanți PNL la Sibiu care aveau nevoie de acest gest. Vor creste…
Nu promovează nimic, descriu o situație, asta e rolul lor, altfel nu aflam de această situație amuzanta. Vreti numai stiri…
Vine sa puna presiune pentru proiectul minier din rasinari ! El e cel ce a girat asa ceva, el a…
e aglomeratie mare la sibiu, ganditi-va cati apv-isti ies anual de la Sibiu, cateva sute bune, ofiteri subofiteri, asti toti…
Cine se mai uita in gura la toti jolyjockarii?












Lasă un răspuns