Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

„Cele cinci secunde înainte de a lua o decizie fac diferența”. Personalul Spitalului de Psihiatrie din Sibiu, instruit după un model britanic să intervină în crizele pacienților

Silvana Armat
0
inaugurare pavilion psihiatrie sursa CJ18

Gabriel Morosteş, un formator român stabilit în Marea Britanie, a organizat, în premieră, în acest an, cursuri de contenţie a pacienţilor psihiatrici în spitalele din Bucureşti şi Sibiu, atrăgând atenţia că în România lipseşte un protocol tehnic naţional pentru imobilizarea acestora în siguranţă, scrie Agerpres.

Publicitate
Publicitate

„Cum poate fi imobilizat în siguranţă un pacient psihiatric violent? Cine îi învaţă pe asistenţii medicali, pe infirmieri, dar şi pe medicii din spitalele de psihiatrie să intervină fără să se rănească şi fără să rănească pacientul? Cum să discuţi cu un pacient psihiatric eficient, mai ales atunci când acesta se află în pericol iminent şi mai ales cine discută cu acest bolnav despre felul în care a fost legat, imobilizat, după ce îşi revine? Sunt întrebări la care legislaţia din România nu oferă suficiente răspunsuri tehnice”, susţine Gabriel Morosteş.

Acesta, împreună cu formatorul britanic Doug Melia şi Corina Gagiu, directorul de îngrijiri medicale de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia” din Bucureşti, au prezentat vineri, la Conferinţa de Psihiatrie Medicolegală, concluziile cursului predat în ultimele zile, în premieră la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu.

„Legea nu ne spune, procedurile nu ne spun, nu există un protocol care să ne spună cum facem acea contenţie, cum mutăm pacientul din punctul A în punctul B, cum intervenim în cazul în care pacientul atacă un alt pacient, cum îl oprim? Bineînţeles, legea ne spune că putem să îl contenţionăm, dar cum facem aceasta?”, a declarat Gabriel Morosteş, vineri dimineaţa, în cadrul Conferinţei de Psihiatrie Medico-Legală de la Sibiu.

Formatorul propune ca normele de aplicare a Legii sănătăţii mintale să includă un standard tehnic naţional pentru intervenţia fizică a echipelor, pe baza căruia personalul să fie instruit practic.

De la SMURD la psihiatria britanică

Gabriel Morosteş a plecat din Braşov în urmă cu 12 ani, după ce a lucrat ca paramedic SMURD şi s-a pregătit ca asistent medical. În Marea Britanie, a început ca infirmier într-un spital de psihiatrie, în lunile în care a aşteptat recunoaşterea calificării, pentru ca ulterior să conducă echipe de asistenţi medicali englezi. „De când am plecat, de 12 ani, am lucrat doar în psihiatrie”, a declarat acesta pentru AGERPRES.

El consideră foarte importantă şi întrebarea „De ce învăţăm cum să resuscităm, dar nu şi cum să imobilizăm un pacient?”. Una dintre principalele probleme identificate de specialist este diferenţa dintre existenţa unor prevederi legale privind contenţia şi absenţa, în opinia sa, a unui standard tehnic naţional care să stabilească modul concret de intervenţie.

Morosteş a comparat situaţia cu pregătirea obligatorie în resuscitare, pentru care personalul medical participă periodic la instruiri practice.

„De ce este nevoie să învăţăm cum să facem resuscitare şi nu este nevoie să învăţăm cum să dezescaladăm corect un pacient şi cum să imobilizăm corect un pacient, cu nişte tehnici care să fie sigure atât pentru pacient, cât şi pentru personalul medical?”, a întrebat formatorul, în prezentarea susţinută vineri la Sibiu.

Acesta a atras atenţia că lipsa unor proceduri tehnice clare poate crea probleme inclusiv atunci când un pacient este rănit în timpul imobilizării.

„Ne gândim la cazurile în care pacienţii se accidentează, sunt accidentaţi în timpul contenţiei, după care începem să cerem asistentului medical sau celui care a contenţionat notă explicativă: ‘ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat?’ Dar niciodată nu vom putea să spunem: ‘nu ai urmat protocolul’. (…) ‘Am făcut aşa, pentru că aşa am ştiut. Nu mi-a spus nimeni, nu m-a învăţat nimeni’”, a explicat Gabriel Morosteş.

Publicitate

El consideră necesară elaborarea unui standard tehnic naţional pentru imobilizarea pacienţilor psihiatrici, astfel încât angajaţii să cunoască tehnicile permise, limitele intervenţiei şi modalităţile de reducere a riscului de accidentare.

Un element important este discuţia de după intervenţie, atât cu echipa medicală, cât şi cu pacientul. Scopul nu este doar stabilirea eventualelor greşeli, ci identificarea măsurilor care ar putea preveni repetarea unor situaţii similare.

Cursul abordează şi trauma pe care o poate resimţi un pacient în urma imobilizării, iar formatorii încurajează personalul să solicite inclusiv opinia acestuia despre modul în care s-a desfăşurat intervenţia.

Ideea cursului a prins contur în discuţiile cu Corina Gagiu, director de îngrijiri la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din Bucureşti.

Programul „Prevenirea şi managementul situaţiilor conflictuale”, construit pe baza standardelor britanice şi adaptat spitalelor din România, a fost organizat în premieră, în acest format, în luna mai, la Spitalul „Obregia” din Capitală, potrivit iniţiatorului. Formatorii de acolo au instruit până acum aproximativ 100 de asistenţi medicali. A doua grupă a fost pregătită la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, unde a participat şi formatorul britanic Doug Melia. Acesta a vorbit vineri, la conferinţă, despre rolul echipamentelor în evaluarea riscurilor.

Cinci secunde înaintea unei decizii

La curs, participanţii învaţă să observe din timp semnele unei crize şi să recunoască vorbele şi atitudinile care pot calma un pacient sau pot agrava situaţia. Imobilizarea este abordată ca ultimă soluţie. O parte a pregătirii este dedicată discuţiei de după incident, când echipa analizează intervenţia şi îl întreabă pe pacient cum a trăit-o şi ce ar fi putut face diferit.

„Cele cinci secunde înainte de a lua o decizie fac diferenţa în activitatea noastră”, a declarat, pentru AGERPRES, directoarea de îngrijiri Corina Gagiu.

După primele cursuri susţinute la Spitalul ”Obregia”, primele schimbări sunt vizibile în comunicarea cu pacienţii şi în relaţiile dintre angajaţi, a declarat, pentru AGERPRES, Corina Gagiu, care este asistent medical cu peste 25 de ani de experienţă.

„În primul rând, atitudinea faţă de pacienţi şi faţă de noi, în echipă. În partea de teorie punem accent foarte mult pe această comunicare terapeutică, care vizează atât comunicarea personalului medical cu pacientul, dar şi comunicarea între membrii echipei personalului medical. (…) Echipele sunt mai unite”, a afirmat Corina Gagiu.

Potrivit acesteia, asistenţii medicali învaţă să nu reacţioneze impulsiv în situaţiile tensionate şi să acorde mai multă atenţie comunicării.

Formatorii proaspăt şcoliţi la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu urmează să îşi instruiască echipele, iar Morosteş vrea să extindă cursul şi în alte spitale. Spune că răspunsurile pacienţilor vor conta la revizuirea programului. „Întrebăm pacientul dacă este ceva ce am putea schimba”, a explicat el la conferinţă.

Stigma bolnavilor de la Psihiatrie – o problemă încă nerezolvată în România

Dincolo de tehnicile medicale, cei doi formatori consideră că România are nevoie de o schimbare a atitudinii faţă de persoanele cu afecţiuni psihice.

Corina Gagiu a explicat că o familie poate accepta cu dificultate faptul că o persoană apropiată a fost imobilizată într-un spital de psihiatrie, motiv pentru care comunicarea cu aparţinătorii este esenţială.

Ea consideră că populaţia ar trebui să primească mai multe informaţii despre afecţiunile psihice, simptomele acestora şi modul în care pot fi ajutate persoanele diagnosticate.

Dr. Ciprian Băcilă, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu şi preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, a declarat, pentru AGERPRES, că odată ce clădirea principală a unităţii medicale a fost adusă la standardele necesare prin renovare, prioritatea este îmbunătăţirea pregătirii profesionale a personalului.

În opinia sa, cursul de la Sibiu poate ajuta întreaga echipă, de la asistenţi medicali şi infirmieri până la medici, să gestioneze mai bine situaţiile de criză. Băcilă susţine extinderea programului şi în alte spitale de psihiatrie.

Publicitate
Publicitate

Silvana Armat
Silvana Armat

Redactor

silvana[at]turnulsfatului.ro

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate