Cum am decojit o pizza de un munte de cartofi și am descoperit Ver House

Dacă la „oraș” găsești câte un loc unde să îți ostoiești foamea la fiecare colț, chiar „ca ciupercile după ploaie”, cum ai ieșit din Sibiu, opțiunile dispar drastic. Sunt multe localități în care singurul loc cu de-ale gurii e magazinul sătesc, sunt și localități unde ai de mers câțiva kilometri buni chiar și până la magazinul cu de toate.

Din fericire, Șura Mică a scăpat de năcazul ăsta. Ba chiar s-a lansat și o mică concurență, între vechea pizzerie din sat și noul restaurant, deschis cam de o lună. Ver House s-a deschis chiar în centrul comunei, la doi pași de sediul primăriei. În același spațiu funcționa până în urmă cu ceva ani tot un restaurant fast-food, care se pare că n-a avut viață lungă. S-a băgat o fisă și se mai încearcă o dată, iar premisele par îmbucurătoare. La cât de des vezi prin preajma localității mașina de livrări probabil că Ocna Sibiului și toate satele din preajmă se „adapă” de la restaurantul din Șura, și rău nu fac.

Deși sunt destule locuri în restaurant și de cele mai multe ori găsești și loc, am ales să luăm la pachet comanda aleasă, pentru o cină ceva mai târzie. Am încercat trei produse diferite, dintre care două poartă numele restaurantului. După dorințele comesenilor am comandat o șaorma crispy, un burger Ver House și o pizza cu același nume. Ambele, cele mai scumpe preparate din meniu, semn că vin cu belșug. Și cu belșug au și fost.

M-a amuzat de la bun început faptul că pizza Ver House avea și cartofi prăjiți. N-am mai mâncat niciodată pizza cu cartofi prăjiți, dar nu mă așteptam la invazia de ingrediente care m-a lovit când am deschis cutia de pizza. Pentru că pizza nici măcar nu se vedea sub muntele de cartofi prăjiți ce o acoperea. Așa că am început operațiunea decojirea. Cinci minute mai târziu, capacul cutiei era plin de cartofi prăjiți, mai lipsea un grătar lângă și aveam și al patrulea fel de mâncare pe masă. Am lăsat, evident, și pe pizza câțiva cartofi, însă în termeni rezonabili.

Și m-a surprins și modul în care a fost tăiată, nu în triunghiuri cum ai fi obișnuit, ci într-un mod ciudat, care a lăsat în centrul pizzei un dreptunghi sănătos, care s-a dovedit cea mai bună felie din întreaga pizza. Acolo era și oul, și șunca, și cabanosul, a fost o felie de vis. De altfel, întreaga pizza a fost delicioasă, degivrată de majoritatea cartofilor.

Am apucat să gust și din bugerul Ver House și chiar o mică mușcă din șaorma crispy, întotdeauna preferata copiilor. Din spusele lor, „e cea mai bună, mai bună decât cea de la S…” care era preferata, până în acest moment. Ce le-a plăcut, că nu avea ingrediente ciudate, cum au deobicei șaormele. Simplu, câteva felii de roșii, câteva felii de castravete, un pic de salată și sosurile casei. A, că veni vorba de sosuri, trebuie să vă spun. Au un sos de brânză absolut demențial, transformă niște cartofi banali într-o adevărată delicatesă și să îl vezi cum curge din burger, ți se face poftă instant.

Burgerul e cât se poate de cinstit, combinația de carne cu brânză și oul ochi îl face din cale afară de consistent, din cauza asta nici nu l-am terminat. Am mâncat jumătatea rămasă dimineață, iar în afară că se uscase un pic carnea, gustul a fost la fel de bun. Chiar și încălzit la microunde.

Cu sticla de 1 litru de Cola aferentă unui asemenea meniu am plătit 144 de lei pentru comandă, rezonabil, dacă ești obișnuit cu prețurile din Sibiu. 46 de lei pizza, 33 de lei șaorma crispy, 45 de lei burgerul și 15 lei sticla de suc. Plus cei 5 lei pentru transportul comenzii.