Cel puțin cinci mituri despre energie circulă în România. La Sibiu există un centru de analiză în domeniu: „Nici o figură de pe tabla de șah la nivel mondial nu se mișcă fără a lua în considerare domeniul energetic”

Mai mulți cercetători din Sibiu urmăresc domeniul energetic și încearcă să-l explice și să-l analizeze, făcându-l accesibil publicului larg. Mihai Melintei, originar din Republica Moldova, absolvent de Relații Internaționale la ULBS și asistent la universitate, este fondatorul Energy Analytical Studies, un centru de cercetare dedicat studiilor energetice relevante pentru înțelegerea transformărilor energetice contemporane.

Mihai Melintei spune pentru Turnul Sfatului că interesul pentru domeniul energetic a apărut din dorința de a înțelege modul în care energia influențează relațiile internaționale, economia mondială și securitatea statelor. Ne-am întâlnit la prima conferință organizată la Sibiu luna trecută de către Camera de Comerț Elveția-România, unde s-a discutat despre „reindustrializarea României”, apoi am decis să facem un interviu pentru a afla mai multe despre modul în care echipa adunată în cadrul Energy Analytical Studies (EAS) face accesibil ceea ce se întâmplă în sectoare precum petrolul și gazele naturale, securitatea energetică, energia regenerabilă, proiectele energetice din Marea Neagră etc., dar și ce mituri există legat de acest domeniu, care merită a fi combătute. Mihai Melintei a identificat cel puțin cinci dintre ele.

Care e povestea Dvs., cum ați ajuns la Sibiu și de ce ați hotărât să rămâneți aici după studii?

Sunt originar din Republica Moldova, din orașul Bălți, și asemenea multor alți tineri de peste Prut, am ales să îmi fac studiile universitare în România. Povestea mea la Sibiu începe în anul 2015, când am ajuns să studiez Relații Internaționale și Studii Europene, la Facultatea de Științe Socio-Umane din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. După finalizarea ciclului de licență, am urmat studiile de master la aceeași specializare. Am ales Sibiul pentru studii datorită istoriei sale bogate, diversității culturale și infrastructurii universitare bine dezvoltate. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu oferă acces la diverse programe de studiu și la centre de cercetare care sprijină dezvoltarea profesională a studenților.

După finalizarea programului de master, am urmat studiile doctorale în istorie în cadrul Institutului de Studii Universitare de Doctorat al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Ulterior, mi-am început activitatea academică în calitate de asistent în cadrul Departamentului de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de Securitate al Facultății de Științe Socio-Umane.

Interesul pentru domeniul energetic a apărut din dorința de a înțelege modul în care energia influențează relațiile internaționale, economia mondială și securitatea statelor. Pe parcursul activităților academice și de cercetare am observat că sectorul energetic nu înseamnă doar resurse, foraj sau industrie, ci și strategie, infrastructură critică, decizii geopolitice și multe alte aspecte care modelează domeniul energetic. Drept urmare, direcția de studii energetice mi-a oferit posibilitatea de a combina analiza politică, economică și tehnică într-un singur cadru de cercetare.

Cum a apărut ideea de a crea Energy Analytical Studies? Ce v-ați propus de la început?

Ideea de a crea Energy Analytical Studies la Sibiu a apărut din preocuparea de a cerceta domeniul energetic dintr-o perspectivă mai amplă decât cea strict tehnică. Astfel, am decis să fondez Energy Analytical Studies. La început am considerat necesară dezvoltarea unui cadru de cercetare care să integreze dimensiunile geopolitice, economice, de securitate și de politici publice ale sectorului energetic. Pe parcurs, Energy Analytical Studies a fost dezvoltat ca un centru de cercetare dedicat studiilor energetice interdisciplinare, orientat spre elaborarea de analize, studii, fișe descriptive și articole relevante pentru înțelegerea transformărilor energetice contemporane.

De ce am ales să studiem/cercetăm transformările energetice?, pentru că indiferent dacă conștientizăm sau nu acest lucru, energia modelează în mod direct modul nostru de viață și funcționarea societăților contemporane. Energia nu se rezumă doar la gaz, petrol sau electricitate, ci reprezintă fundamentul unor industrii extinse, precum cea a materialelor plastice, industria îngrășămintelor, a textilelor, a produselor farmaceutice și cosmetice, dar și a infrastructurilor digitale și a centrelor de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale (un subiect foarte relevant în prezent). Din această perspectivă, în opinia mea, domeniul energetic depășește dimensiunea strict tehnică, devenind un element central al dezvoltării globale.

În prezent, energia s-a transformat într-unul dintre principalii factori care influențează economia internațională, securitatea și relațiile dintre state. Dincolo de componenta tradițională asociată resurselor fosile, energia determină echilibre geopolitice, generează competiții strategice și poate influența apariția crizelor, conflictelor sau, dimpotrivă, menținerea stabilității și cooperării internaționale. În consecință, problematica energetică a devenit o componentă esențială a politicilor statale și a procesului decizional la nivel global. Fiecare stat are o politică energetică, practic nici o figură de pe tabla de șah la nivel mondial nu se mișcă fără a lua în considerare domeniul energetic. Această realitate poate fi observată în multiple contexte contemporane, precum conflictul din Golful Persic, războiul din Ucraina sau competiția strategică din regiunea Asia-Pacific, unde resursele energetice, infrastructura și securitatea aprovizionării joacă un rol determinant. În acest sens, energia a devenit un factor strategic care influențează politica externă, securitatea și stabilitatea internațională, care necesită a fi analizat. Drept urmare, Energy Analytical Studies încearcă să contribuie la o mai bună înțelegere a transformărilor energetice contemporane, prin realizarea unor studii și articole, urmărind să faciliteze accesul publicului larg interesat de analize și perspective relevante privind evoluțiile din domeniul energetic.

Cine face parte din echipă?

Suntem cinci membri activi, din Sibiu și București; implicăm și studenți interesați de activitate de cercetare.

Am văzut că în descrierea misiunii voastre scrieți că elaborați și studii de early warning? Ce înseamnă acest lucru și dacă ne puteți da un exemplu?

Pentru Energy Analytical Studies, un studiu de early warning reprezintă un instrument de analiză prin care pot fi identificate din timp riscurile, vulnerabilitățile și posibilele crize care pot afecta sectorul energetic și, implicit, securitatea economică și politică a unui stat sau a unei regiuni. Acest tip de cercetare urmărește să anticipeze evoluțiile negative, să evidențieze factorii de risc și să ofere o bază de înțelegere pentru dezvoltarea unor măsuri de prevenție și adaptare.

Un exemplu din activitatea Energy Analytical Studies este analiza infrastructurii energetice a Republicii Moldova, unde au fost evidențiate riscurile geopolitice, tehnice și operaționale cu privire la MGRES (Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan din stânga Nistrului) și Ucraina. Aceste riscuri au fost clasificate ca fiind cu nivel de impact ridicat sau foarte ridicat. În cadrul cercetării au fost analizate, de asemenea, riscurile legate de aprovizionarea cu gaze naturale și energie electrică, capacitatea redusă de interconectare și impactul potențial al tensiunilor regionale asupra securității energetice a Republicii Moldova. Totodată, studiul a evidențiat importanța dezvoltării interconexiunilor energetice cu România ca mecanism de reducere a vulnerabilităților și de consolidare a rezilienței energetice regionale. Un alt exemplu poate fi menționat studiul privind importanța dezvoltării zăcământului onshore Caragele Deep, unde sunt menționate atât provocările și riscurile perimetrului Caragele Deep cât și perspective și recomandări.

Cu cine colaborați?

Pe parcursul dezvoltării activității sale, Energy Analytical Studies a consolidat mai multe relații de cooperare cu organizații și platforme relevante din domeniul energetic. Printre acestea putem remarca platforma de comunicare și business Energynomics, prin intermediul căreia participăm la diverse evenimente dedicate sectorului energetic românesc și regional. De asemenea, cooperăm cu InvestInNetwork și Globuc, în special în cadrul unor evenimente internaționale precum Black Sea Energy Week sau conferințe dedicate decarbonizării. Totodată, menținem relații de cooperare cu platforma Renergy din Republica Moldova (dat fiind faptul că sunt originar din Republica Moldova), context în care diseminăm analize și perspective privind teme de interes comun din domeniul energetic și al securității energetice regionale.

Dintre temele pe care le urmăriți – petrol și gaze, securitate energetică, regenerabile, proiecte eurasiatice, Marea Neagră – care vi se pare cea mai urgentă sau neglijată în acest moment?

Consider că toate aceste teme sunt importante și dificil de separat, deoarece ele sunt interdependente și influențează în mod direct evoluțiile din sectorul energetic. Petrolul și gazele naturale, securitatea energetică, energia regenerabilă, proiectele energetice din Marea Neagră fac parte dintr-un ecosistem strategic complex, în care schimbările dintr-un domeniu generează efecte și în celelalte. România este implicată în extracția gazelor din Marea Neagră, vorbim aici de proiectul offshore Neptun Deep, dar de asemenea, România este implicată la Marea Neagră într-un vast proiect al energiei regenerabile, Coridorul Energetic Verde. Toate sunt importante și toate trebuie analizate pentru o mai bună înțelegere a evoluțiilor.

De asemenea, în prezent, domeniul energetic traversează o perioadă de volatilitate accentuată, marcată de suprapunerea mai multor crize la nivel internațional. Din această perspectivă, consider că toate subiectele sunt urgente. De exemplu, securitatea energetică nu mai poate fi analizată fără a lua în considerare infrastructura regională, competiția pentru resurse, tranziția către energie regenerabilă/verde sau impactul conflictelor asupra lanțurilor de aprovizionare. În același timp, regiunea Mării Negre și proiectele energetice eurasiatice au devenit tot mai relevante în contextul reconfigurărilor geopolitice generate de războiul din Ucraina și de nevoia diversificării surselor energetice în Europa.

Prin urmare, provocarea actuală nu este în identificarea unei singure teme „cele mai urgente”, ci înțelegerea conexiunilor dintre temele actuale din sectorul energetic și a modului în care ele influențează stabilitatea regională și globală.

Cum vă influențează crizele energetice modul în care alegeți subiectele sau temele pe care le abordați?

Crizele energetice influențează în mod direct procesul de selecție al temelor și subiectelor pe care le abordează Energy Analytical Studies în cadrul activității de cercetare. Acestea evidențiază vulnerabilități structurale, riscurile geopolitice și transformările accelerate care necesită o analiză atentă și interdisciplinară. În acest context, încercăm să orientăm cercetarea către subiecte relevante pentru evoluțiile actuale din domeniul energetic, în special la nivel regional, precum securitatea aprovizionării, infrastructura critică, tranziția energetică, piețele regionale sau impactul conflictelor asupra sectorului energetic.

Ce mituri sau informații false despre energie există în România, care merită să fie demontate?

În spațiul public din România, la fel ca în multe alte state, circulă o serie de mituri și date simplificate despre energie, care pot distorsiona înțelegerea realităților din acest domeniu complex.

Un prim mit frecvent este ideea că „energia este doar despre producția de electricitate sau despre prețul la consumatorul final”. În realitate, sectorul energetic este un sistem mult mai amplu, care include producție, transport, infrastructură critică, piețe regionale, securitate energetică și lanțuri industriale interconectate. Prețul final este doar rezultatul unui ansamblu complex de factori economici, geopolitici și tehnici.

O altă distorsionare despre energie, des răspândită, este că tranziția energetică înseamnă exclusiv înlocuirea imediată a resurselor fosile cu surse regenerabile. În practică, tranziția verde este un proces gradual, cu perioade de coexistență a mai multor tipuri de surse energetice, în care securitatea aprovizionării rămâne un element esențial. Eliminarea bruscă a anumitor resurse fără alternative viabile poate genera dezechilibre semnificative în sistem. Tocmai din acest motiv, gazul a fost declarat drept combustibil de tranziție către regenerabile la nivel european. Putem admite cu siguranță, că în următorul deceniu gazul încă va rămâne un important combustibil de tranziție.

De asemenea, există percepția că România sau alte state din regiune pot analiza energia în mod izolat, fără dependențe externe. În realitate, piețele energetice sunt profund interconectate, iar deciziile la nivel regional sau global influențează direct securitatea energetică națională. Evenimente precum criza energetică europeană sau războiul din Ucraina au demonstrat foarte clar acest nivel de interdependență.

Nu în ultimul rând apar diverse mituri/zvonuri conform căror România vinde sau oferă energie electrică gratuit Republicii Moldova. În realitate, România exportă energie către Republica Moldova, tranzacțiile se fac exclusiv la prețuri stabilite pe piața liberă, acoperind costurile de producție.

De asemenea, apare frecvent ideea că „soluțiile energetice sunt exclusiv tehnice”. În realitate, energia este un domeniu în care componenta tehnologică este strâns legată de dimensiuni politice, economice și geopolitice, iar deciziile în acest sector sunt rareori pur tehnice.