Între Sibiu și Sighișoara există o „Toscana a României”: Colinele Transilvaniei. „Avem stejari seculari, specii de fluturi, biserici și peisaje unice în Europa”

Trasee pentru drumeții și biciclete, brunch-uri cu produse locale, observarea păsărilor și a cerului înstelat, festivaluri culturale sau biserici fortificate transformate în spații interactive pentru vizitatori. Acestea sunt câteva dintre experiențele prin care Fundația Colinele Transilvaniei, organizația care administrează destinația de ecoturism Colinele Transilvaniei, încearcă să atragă turiști în regiunea dintre Sibiu, Sighișoara, Făgăraș și Rupea pentru a oferi o experiență similară celei din regiunea Toscana din Italia.

Reprezentanții fundației spun însă că obiectivul nu este creșterea numărului de turiști cu orice preț, ci dezvoltarea unei destinații în care patrimoniul natural și cultural să genereze venituri pentru comunitățile locale, fără ca acestea să își piardă identitatea.

„Beneficiile trebuie să rămână în comunitate și comunitatea nu trebuie să-și schimbe tipicul și obiceiul doar pentru a fi turistică, pentru că atunci deja și-a pierdut motivul pentru care turiștii vin”, a explicat Cristina-Ana Iliescu, managerul destinației, în cadrul expoziției „Bisericile fortificate: patrimoniu cu viitor” organizată luni, 13 iulie, la Casa Teutsch din Sibiu.

Destinația este construită în jurul experiențelor, nu doar al obiectivelor turistice

În ultimii ani, Fundația Colinele Transilvaniei a încercat să transforme patrimoniul regiunii într-o ofertă turistică diversă, care să îi determine pe vizitatori să petreacă mai mult timp în zonă.

Astfel, destinația este promovată prin rețeaua de trasee pentru drumeții și cicloturism, competiții precum Transilvania Bike Trail Race, Mediaș Bike Marathon sau Bikeathon Făgăraș, dar și prin evenimente gastronomice precum Transylvanian Brunch și Bike Brunch, concepte apărute în această regiune.

Oferta este completată de festivaluri precum Haferland, SoNoRo sau Sărbătoarea Tuberozelor de la Hoghilag, dar și de experiențe dedicate unor categorii mai restrânse de turiști: observarea păsărilor, ture de mindfulness în natură, căutarea trufelor, călătorii cu mocănița Sibiu–Agnita sau observarea cerului înstelat în Valea Hârtibaciului, una dintre zonele cu cea mai redusă poluare luminoasă din România.

„În ultima vreme încercăm să dezvoltăm partea de observare de cer. Avem unul dintre ultimele ceruri întunecate și ne-am dori să găsim oameni pasionați care să poată dezvolta astfel de activități”, a spus Cristina-Ana Iliescu.

Un accent tot mai mare este pus și pe valorificarea patrimoniului construit. Fundația lucrează împreună cu Fundația Biserici Fortificate și alți parteneri pentru ca vizitarea bisericilor fortificate să devină o experiență în sine, prin tururi ghidate și modalități moderne de prezentare a istoriei acestor monumente.

„Există o mare masă de turiști care habar n-au la ce se uită când intră într-o biserică. Încercăm să găsim soluții astfel încât experiența să fie una muzeală modernă”, a explicat managerul destinației.
Pe lângă dezvoltarea acestor produse turistice, Fundația Colinele Transilvaniei promovează destinația la târguri internaționale de turism, prin intermediul platformelor online și al rețelelor sociale, prin newslettere și publicații dedicate comunităților locale și menține un calendar permanent al evenimentelor din regiune.

Ecoturismul înseamnă ca localnicii să câștige, fără să-și piardă identitatea

Cristina-Ana Iliescu spune că ecoturismul nu înseamnă doar promovarea unei zone naturale. Pentru ca o destinație să fie considerată una de ecoturism, activitățile trebuie să se desfășoare într-o arie protejată, să contribuie la educarea vizitatorilor și să genereze beneficii economice pentru comunitățile locale, cu un impact minim asupra mediului.
În acest scop, Fundația Colinele Transilvaniei colaborează cu aproximativ 90 de operatori locali – proprietari de pensiuni, ghizi, producători, puncte gastronomice și organizatori de activități – și pregătește un program de mentorat prin care aceștia să își dezvolte afacerile și să colaboreze mai eficient.

„Turismul nu este făcut ca oamenii să renunțe la agricultură sau la profesia lor și să trăiască doar din turism. Ideea este ca turismul să fie o sursă suplimentară de venit”, a spus Iliescu.

Organizația colectează și propriile date privind circulația turiștilor, întreține și marchează traseele turistice, colaborează cu autoritățile locale pentru dezvoltarea infrastructurii și desfășoară programe educaționale. În prezent, 25 de școli din regiune predau opționalul „Educație pentru peisaj”, construit în jurul patrimoniului natural și cultural local.

Infrastructura, lipsa ghizilor și păstrarea autenticității, printre provocări

Dezvoltarea destinației nu este lipsită de dificultăți. Una dintre principalele probleme rămâne accesul către multe dintre satele din regiune, unde transportul public este redus, motiv pentru care fundația susține dezvoltarea unor soluții precum UNESCO Bus și curse speciale pentru marile evenimente.

O altă provocare este lipsa ghizilor specializați pentru anumite tipuri de experiențe, precum observarea păsărilor sau a cerului înstelat, la fel și găsirea echilibrului dintre dezvoltarea turismului și păstrarea identității comunităților locale. Fundația încearcă să îi încurajeze pe antreprenori să valorifice specificul fiecărui sat și produsele locale, în loc să adapteze oferta exclusiv după cererea turiștilor.

În teren, organizația se confruntă și cu distrugerea infrastructurii turistice.
„Recordul de semnalizare de traseu distrus a fost două ore”, a spus Cristina-Ana Iliescu, referindu-se la un indicator montat înaintea unei competiții de mountain bike.

Fundația atrage atenția și asupra circulației ATV-urilor și motocicletelor în ariile protejate, precum și asupra riscului ca unele comunități să își piardă autenticitatea dacă dezvoltarea turistică nu este gestionată atent.

„Turistul nu se oprește la limita de județ. El călătorește liber și experiența trebuie să fie aceeași”, a mai spus managerul destinației, subliniind importanța colaborării dintre autoritățile din Sibiu, Brașov și Mureș.

Destinația reunește cinci situri UNESCO și peste 60 de biserici fortificate

Destinația de ecoturism Colinele Transilvaniei se întinde pe teritoriul județelor Sibiu, Brașov și Mureș, între Sibiu, Sighișoara, Făgăraș și Rupea. Regiunea cuprinde cinci situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, peste 60 de biserici fortificate și una dintre cele mai valoroase zone Natura 2000 din România.

Managementul destinației este asigurat de Fundația Colinele Transilvaniei, organizație înființată de mai mulți parteneri implicați în conservarea patrimoniului și dezvoltarea durabilă, printre care Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația ADEPT Transilvania, Asociația Mioritics, Asociația Județeană de Turism Sibiu și Fundația Biserici Fortificate. În prezent, destinația este certificată ca destinație de ecoturism, se află în proces de recertificare și a obținut, în ultimii ani, atât un premiu al Rețelei Europene de Turism Cultural, cât și locul I în competiția „Destinația Anului”, la categoria „Destinații cu farmec”.

Fotografii: Colinele Transilvaniei

Reporter: Ilie Onceanu