Sibiul turistic în 2026: De la „orașul-muzeu”, la destinație turistică ”dirijată” de inteligența artificială. Analiza recordului istoric de anul trecut și pașii spre viitor: ”Sibiu goes green”

Sibiul pare să fi găsit „rețeta de aur” a turismului post-pandemic într-un an în care multe din orașele din țară au înregistrat scăderi ale numărului de turiști, indiferent că sunt români sau străini.

Analiza unui raport al Asociației Județene de Turism (AJTS), ”Planul de lucru pe 2026”, un document pus la dispoziția consilierilor locali, arată o schimbare de strategie în domeniul turistic: o trecere către digitalizare, investiții în promovarea pe piețele externe și o intenție de a „împinge” fluxul de turiști dincolo de zidurile cetății, către satele din Mărginime și dincolo de ea și spre potecile montane.

Depășirea recordului din 2019

Dacă anul 2019 (anul Regiunii Gastronomice Europene) a fost mult timp considerat vârful de neatins al turismului sibian, datele din 2025 arată o realitate nouă.

Județul Sibiu a înregistrat 607.472 de sosiri, o creștere de 7% față de 2024, reușind să depășească cifrele de dinaintea crizei COVID.

Performanța este cu atât mai remarcabilă cu cât Sibiul își consolidează statutul de „magnet” pentru străini.

Județul ocupă locul 3 la nivel național în ceea ce privește numărul de sosiri de turiști străini (27% din totalul vizitatorilor), fiind devansat doar de București și Brașov. Cu aproape un milion de înnoptări (946.573), Sibiul se străduiește însă de mulți ani să treacă de la turismul de ”o escală de o zi”, la o destinație de sejur.

O altă problemă ține de faptul că turismul din județ ține aproape exclusiv de municipiul reședință de județ. Municipiul Sibiu atrage 71,6% din totalul turiștilor, lăsând restul județului (Mediaș, Avrig, Mediaș, Mărginimea Sibiului) să împartă sub 30%.

Pentru a echilibra acest raport, AJTS a adoptat în 2026 o strategie care își propune să acorde un rol mai important și altor comunități din județ.

În primul rând au fost invitați noi membri în asociația de turism: Orașul Tălmaciu și comunele Arpașu de Jos, Micăsasa, Turnu Roșu și Racovița s-au alăturat efortului de promovare.

La lansat UNESCO Bus. Inițierea rutei hop-on hop-off care leagă Sibiul de siturile UNESCO Biertan și Valea Viilor a fost declarată „cel mai solicitat serviciu în sezonul 2025”, demonstrând că turiștii vor să iasă din oraș dacă li se oferă infrastructură. Programul a fost și premiat recent într-un eveniment de promovare turistică națională.

Anii Drumeției va deveni în viitor un alt punct important din oferta turistică a județului. Programul a generat 169 de ture ghidate cu aproape 4.000 de participanți, transformând turismul activ dintr-o nișă într-un pilon de bază.

Primăria Sibiu, prin semnătura primarului Astrid Fodor, a propus pentru 2026 o cotizație lunară de 15.000 de lei către AJTS, pentru promovarea municipiului.

Aeroportul: O poartă care ar trebui să devină tot mai largă

Aeroportul Internațional Sibiu (SBZ) rămâne o piesă de puzzle extrem de importantă în contextul turistic al județului.

În 2025, acesta a raportat 694.805 pasageri, o creștere de 17% față de 2024. Conectivitatea cu 7 aeroporturi din Germania și introducerea zborului direct către Madrid au fost factori decisivi în creșterea numărului de turiști străini. Sibiul ocupă acum locul 6 în țară, în anul trecut, ca trafic aerian, devenind independent de hub-ul de la București pentru vizitatorii vest-europeni.

Pe de altă parte, veștile nu sunt la fel de bune în 2026. O parte din rutele deschise de Wizz Air și Lufthansa s-au închis, fără să fie adăugate destinații noi.

Datele turistice ale anului 2025:

Număr total de sosiri: 607.472 de turiști (+7% față de anul 2024).

Număr total de înnoptări: 946.573 (+4% față de anul 2024).

Compoziția publicului: 73% sunt turiști români și 27% sunt turiști străini.

Județul Sibiu ocupă locul 5 la nivel național după numărul total de sosiri, dar urcă pe locul 3 în România când vine vorba strict de turiștii străini (fiind devansat doar de București și Brașov).

Municipiul Sibiu: 71,6% din totalul sosirilor.

Avrig: 4,9% din total.

Mediaș: 3,6%.

Statiunea Bazna: 2,5%.

Cârțișoara: 2,3%.

Mărginimea Sibiului și Țara Oltului: cumulează împreună aproximativ 18% din volumul de turiști, indicând un potențial de creștere pentru zonele rurale.

Durata medie a șederii: 1,55 zile.

Cea mai lungă ședere: Stațiunea Bazna (2,73 zile) și Râu Sadului (2,37 zile), datorită profilului de balneologie, respectiv turism de drumeție.

Cea mai scurtă ședere: Municipiul Sibiu (1,41 zile), ceea ce indică un turism de tip city-break scurt sau tranzit.

De unde vin turiștii:

Germania 31%

Spania 14%

Franța 7%

Marea Britanie 7%

Italia 6%

SUA 3%

Capacitate de cazare: Județul dispune de 1.165 unități de cazare clasificate, oferind un total de 18.041 de locuri (+7% față de 2024).

Preferințe de cazare: 68% dintre turiști aleg hotelurile, în timp ce pensiunile și cabanele atrag doar 15,6% din flux. Apartamentele în regim hotelier (Airbnb/Booking) reprezintă 9,5% din piața oficială.

Gastronomie: Există 396 unități de alimentație autorizate cu relevanță turistică, dintre care 31 sunt Puncte Gastronomice Locale (PGL), cele mai multe fiind concentrate în zona rurală (Mărginimea Sibiului și Valea Târnavelor).

Vârful de sezon: luna august (77.258 de sosiri).

Cea mai mare creștere față de anul anterior: luna ianuarie (+28%), fapt care sugerează un succes al evenimentelor de iarnă (Târgul de Crăciun și Păltiniș).

Viitorul: „Sibiu goes green” și digitalizarea

Raportul pentru 2026 pune un accent pe sustenabilitate. Sibiul nu mai vrea doar „mulți turiști”, ci vrea un „turism regenerativ”.

Sibiul și-a propus să abandoneze treptat modelul turismului de masă în favoarea unui concept mult mai responsabil: turismul regenerativ.

Dacă în deceniul trecut succesul era măsurat aproape exclusiv prin numărul brut de vizitatori care aglomerau Piața Mare, noile propuneri ale Asociației Județene de Turism Sibiu arată o viziune în care călătoria devine un instrument activ de vindecare și îmbunătățire a destinației.

Această mutație de la simpla sustenabilitate, care viza doar minimizarea impactului negativ, către regenerare presupune ca fiecare turist să lase în urma sa o comunitate mai prosperă și un mediu mai bine protejat.

Punctul principal al acestei strategii este programul „Sibiu goes green”, o inițiativă care transformă peisajul natural în cea mai importantă resursă de sănătate a județului.

Prin consolidarea rețelei „Anii Drumeției”, Sibiul a reușit să creeze peste 500 de kilometri de trasee montane și colinare care încurajează mobilitatea lentă.

Turistul este invitat să descopere județul pe jos, pe bicicletă sau călare, reducând astfel presiunea asupra infrastructurii rutiere și amprenta de carbon.

Această rețea de poteci este dublată de o infrastructură de transport public inteligent, simbolizată de succesul proiectului „UNESCO Bus”. Linia Albastră și cea Galbenă funcționează ca o „autostradă” a transportului verde, legând centrul urban de satele cu biserici fortificate, oferind astfel o alternativă viabilă mașinilor personale și prevenind astfel sufocarea traficului în zonele rurale sensibile.

O componentă importantă a „procesului regenerativ” se regăsește în proiectul „EnoGastroDEST”, care ridică experiența culinară la rangul de act de conservare culturală.

În viziunea autorităților sibiene, masa luată într-un Punct gastronomic local din Mărginime nu reprezintă doar un ”serviciu comercial”, ci o investiție directă în supraviețuirea unei gospodării tradiționale.

Prin încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare, restaurantele urbane devin clienții fermelor locale, creând un ciclu economic închis care regenerează satele aflate în pericol de depopulare. Astfel, actul de consum al turistului devine un mecanism de protejare a biodiversității agricole și a patrimoniului imaterial, transformând vizitatorul dintr-un simplu observator într-un finanțator al modului de viață transilvănean.

Pentru a asigura succesul acestui model, Sibiul mizează pe digitalizarea extremă și pe analiza datelor prin intermediul „Observatorului turistic”.

AJT Sibiu își propune utilizare inteligențe artificiale pentru a monitoriza în timp real fluxurile de vizitatori și gradul lor de satisfacție. Această gestiune inteligentă a destinației asigură o experiență de calitate pentru turist, dar și o protecție sporită pentru monumentele istorice, care nu mai sunt supuse uzurii unui flux uman ridicat.

Eliminarea materialelor promoționale tipărite în favoarea soluțiilor digitale integrate prin coduri QR în siturile UNESCO este un alt pas spre reducerea deșeurilor și eficientizarea comunicării.