Mery Iuliana Baracu vine de 32 de ani în Piața Cibin, din Izbiceni, județul Olt. Dragostea pentru agricultură i-a fost insuflată de părinți și împreună cu soțul ei transmite mai departe această pasiune băiatului lor, care le este sprijin în tot ceea ce fac.
La primele ore ale dimineții, în Piața Cibin, Mery își așază legumele cu grijă și așteaptă primii clienți. Vine în acest loc de 32 de ani, iar cultivarea de legume este o tradiție de familie. Asta a învățat să facă încă de mic copil, atunci când își împărțea timpul între școală și munca din grădină.
„Venim de aproximativ 30 de ani aici, mai precis 32. Exact după ce m-am căsătorit, am venit în această piață cu soțul meu. E tradiție de familie, și în familia mea și în familia soțului. Ne-am dorit să ducem mai departe meseria pe care au practicat-o părinții noștri”, a spus ea pentru turnulsfatului.ro.

„Motivația noastră este legată de la bucuria oamenilor”
Clima și prețurile sunt două provocări cu care comercianta spune că se confruntă. Chiar dacă de multe ori este greu, motivația de zi cu zi vine din bucuria oamenilor cu care interacționează în piață.
„Nu pot să zic că nu este greu, dar am învățat să ne placă ceea ce facem și ne place cu atât mai mult cu cât vedem satisfacția oamenilor care sunt mulțumiți de produsele noastre. Lucrul acesta este îmbucurător și ne încurajează să mergem mai departe cu această tradiție și să căutăm să ne perfecționăm mai mult. Să aducem produse cât mai bune, cât mai curate pentru clienții noștri. Să-i vedem mulțumiți, împăcați, fericiți.
Provocări avem foarte multe, să știți, cu clima, cu vremea, cu prețurile. Plus cheltuielile precum curentul care s-a scumpit, transportul, motorina s-a scumpit și multe altele. Lista cheltuielilor anul acesta a fost mult mai mare decât în anii anteriori, în schimb prețurile produselor noastre au rămas la fel, nu au crescut”, a mai precizat aceasta pentru turnulsfatului.ro.
Starea de bucurie pe care o oferă și pe care o primește de la clienți nu poate fi comparată, însă, cu nimic, spune Mery.
„Cu toate acestea, motivația noastră este legată de bucuria oamenilor. Când faci un lucru pentru cineva și el pleacă mulțumit, noi primim instant bucurie, mulțumirea care se reflectă în starea noastră”, a detaliat aceasta.

Între școală și grădină
Are 52 de ani și a învățat să lucreze în solar de când mergea la școală. Își făcea temele seara, iar atribuțiile din grădină le îndeplinea, ghidată de mama ei, înainte să meargă la școală.
„Mergeam la școală, iar în ziua următoare știam că am de lucru în grădină. Tatăl meu lucra la fabrica de zahăr de la Corabia și mama mea lucra la C.A.P (Cooperativa Agricolă de Producție), așa era atunci.
Mama mea în spunea ce am de lucru în mica grădină pe care o aveam la acele momente. Îmi spunea mâine ai de copilit roșiile sau de dat pe ață. Îmi făceam temele de seara ca ziua următoare, până la prânz, când plecam la școală, eu să-mi îndeplinesc atribuțiile pe care mama mea mi le spusese. Plecam și cu temele făcute și cu treaba pusă la punct. De copil am început” a mai detaliat ea.
Tradiția merge mai departe
Familia cultivă legume pe o suprafață de 65 de ari. Au solarii, cultură acoperită, iar anul acesta, s-au extins cu încă 25 de ari pe care au cultivat vinete, ajungând în prezent la un total de 90 de ari de grădină.
„Avem un băiat care a făcut Facultatea de Inginerie Mecanică în cadrul Politehnicii din București și s-a întors acasă. A rămas aici și lucrează cu noi. Chiar ieri (n.r. duminică) am fost acasă și ne-am întors aseară amândoi. Am descărcat marfa și el a plecat înapoi spre casă”, a mai spus ea.
„Un raft nu poate să-ți dea un zâmbet”
Am întrebat-o și despre rivalitatea dintre piață și market, dacă numărul clienților scade din acest motiv. Mery a explicat cum vede ea situația, făcând comparație cu piața de altădată.
„Nu pot să zic că market-urile sunt neapărat rivalul nostru, ci mai degrabă le-aș numi o piedică pentru că mulți oameni, din comoditate, aleg să meargă acolo. Oamenii nu mai au răbdare. Au multe lucruri de făcut și trebuie să le facă contra cronometru și nu mai au timp să vină la piață. De multe ori nici vremea, piața este e în aer liber, nu le permite tot timpul să vină în piață. Și aleg opțiunea market.

Lucrul acesta este o piedică pentru noi. Eu, vânzând de mulți ani aici, am prins și vremea când nu erau hipermarketurile și-mi amintesc că, în zilele de târg, la piață, erau cozi imense. Se curăța tot de pe mese, tot se vindea. Nu mai sunt vremurile acelea. Nu mai rămâne piața goală de marfă niciodată”, a mai detaliat ea.
În final, Mery este de părere că un raft nu poate înlocui niciodată bucuria de a merge în piață.
„Alegem soiuri cu gust pentru clienți, pentru că și nouă ne plac produsele cu gust. Le aducem oamenilor bucuria de a purta un dialog cu producătorul. La magazin nu mai există o interacțiune între vânzător și cumpărător. Un raft nu poate să-ți dea un zâmbet. Vânzătorul acela îți poate oferi un zâmbet care îți schimbă starea și asta contează mult”, a concluzionat aceasta.
Mery și produsele ei pot fi găsite în Piața Cibin, în sectorul 11, la masa 11.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Stați acasă si gătiți cu ingrediente tradiționale de la Lidl. Astfel nu trebuie sa plătiți bucătari, ospătari și taxe la…
Dumnezeu sa le dea minte la romani.Le este ,,milă de bietele animale,, Prostia merge pana acolo ca numai dacă ursu…
La Kon-Tiki porția este exact jumate la aceiași bani. Plus că la prima este și mai gustoasa.
Fondul cinegetic Vestem il are pe Inventar! Nu-l da la altu gratis. Si gata educat, il trimit “la cersit” https://mmediu.ro/domenii/mediu/management-cinegetic/atribuire-vanatoare/
https://mmediu.ro/domenii/mediu/management-cinegetic/atribuire-vanatoare/













Lasă un răspuns