Sub barajul de la Gura Râului am descoperit îmbucătura perfectă pentru Mărginimea Sibiului

Se ia o bucată de pastramă de noatin călită în grăsimea proprie, se stropește cu puțin mujdei de usturoi, se înfige furculița într-o feliuță de ceapă roșie, apoi într-un colț de mămăligă caldă cu smântână grasă, iar la final, după ce bagi totul în gură, răcorești cu o feliuță de gogonea murată. Cam așa arată îmbucătura perfectă, care reunește aromele și stilul culinar al Mărginimii Sibiului.

Am descoperit-o la Restaurant Prima Baraj Gura Râului și mi-am dorit să încerc după ce, cu două săptămâni mai devreme, am văzut ce aglomerație era la festivalul „Bujorul de munte”. Așa că am revenit pe la jumătatea acestei săptămâni.

Restaurant Prima Baraj Gura Râului pare a fi unul dintre locurile ideale dacă vrei să scapi de agitația Sibiului și cauți un loc unde aerul e curat și peisajul îți umple ochii. Este genul de destinație care merită drumul de 20 de minute. Restaurantul are un avantaj uriaș pe care puține localuri din oraș îl pot oferi: este înconjurat de natură, cu o vedere directă către baraj și pădure. Deși terasa plină de flori este, probabil, vedeta în zilele însorite, o ploaie neașteptată m-a forțat să intru în interiorul circular, dominat de lemn și de o atmosferă primitoare.

Am fost întâmpinat de un domn trecut de prima tinerețe, o gazdă extrem de amabilă care nu doar că mi-a luat comanda, dar m-a și ghidat prin meniu cu recomandări ce s-au dovedit a fi excelente.

Nu căutați aici preparate sofisticate cu nume greu de pronunțat. Meniul este unul simplu, amintind de structura unui „meniu al zilei” din centrul Sibiului, dar cu un gust mult mai autentic: două-trei ciorbe proaspete făcute pe loc, câteva feluri de carne cu garnituri tradiționale și, desigur, clasicii papanași la desert.

Am început cu o ciorbă de văcuță care m-a surprins prin modul în care au fost tăiate legumele: bucăți mari, generoase, exact cât să umple o lingură. „Piesa de rezistență” a fost însă smântâna locală, autentică. Este atât de densă și gustoasă încât lingurița stă efectiv dreaptă în ea, un semn clar al calității ingredientelor din zonă. Lângă ciorbă am primit câteva felii de pâine pe vatră, caldă, pufoasă și densă, exact cum trebuie să fie pâinea de casă.

Pentru felul principal am optat pentru pastramă de oaie cu mămăligă și murături — îmbucătura perfectă, descrisă mai sus. Fără iz greu de oaie, cu carne fragedă, este o combinație delicioasă.

Ca să nu aveți impresia că este totul perfect, vă las la final prețul. Pentru cele descrise mai sus, plus o apă minerală, am plătit 138 de lei. O masă bună, cinstită, gustoasă, dar destul de piperată. Dacă vrei pâine la ciorbă, mai plătești 4,5 lei pentru câteva felii, iar dacă vrei să bei o apă minerală, mai scoți din buzunar 15 lei pentru un litru.