Metoda Miyawaki, în versiune sibiană: „pădurea urbană” de 3.700 de arbori plantată acum aproape trei ani s-a redus la câțiva puieți. „Nu a avut nimeni răbdare cu ei”

În noiembrie 2023, Primăria Sibiu anunța că, împreună cu peste 200 de voluntari, a creat „o mică pădure urbană” în Cartierul Tineretului: 3.700 de arbori plantați pe două terenuri, după metoda japoneză Miyawaki. Primul amplasament se află imediat lângă podețul care leagă strada Londra de Aleea Botticelli, pe ambele maluri ale canalului care trece pe sub acesta. Aici, plantația nu mai poate fi identificată, printre buruieni fiind găsite doar câteva tulpini tăiate. Situația este ceva mai bună pe cea de-a doua parcelă, aflată pe Aleea Michelangelo, unde au supraviețuit câțiva puieți sprijiniți de țăruși.

Am mers în cartier cu fotografiile postate atunci de municipalitate pe Facebook și le-am arătat mai multor oameni întâlniți în zonă. Primul localnic cu care ne-am întâlnit locuiește în cartier din 2019 și se plimbă aproape zilnic pe străzile din apropiere. Nu înțelegea ce căutăm.

„Habar n-am de nicio plantație”, ne-a spus bărbatul.

I-am arătat apoi postarea Primăriei Sibiu de pe Facebook din 14 noiembrie 2023 și cifra de peste 3.000 de arbori.

„În ultimul an mă plimb pe aici aproape în fiecare zi, ce Dumnezeu?! N-am văzut un pom, nici vorbă! Poate au fost, dar nu-s!”, a ridicat acesta din umeri.

Ne-a cerut totuși telefonul și s-a uitat atent la imagini, una câte una, până când a recunoscut un bloc, apoi o casă.

„E acolo, înseamnă, dar, după cum vedeți, nu e nici urmă de vreun copăcel.”

„Poate pe hârtie”

Pe rând, am mai vorbit cu mai mulți locuitori: oameni care își plimbau câinii, șoferi de autobuz, o femeie cu un copil, o alergătoare, vecini din casele de la marginea celor două terenuri și locatari ai blocurilor din apropiere. Am reușit să identificăm, cadru cu cadru unghiurile din care a fost fotografiată acțiunea municipalității în 2023. Pe prima parcelă am identificat o casă gri care este acum galbenă, un gard scurtat între timp, blocurile din fundal și podul peste șanțul care traversează zona. Ceea ce nu am găsit în niciunul dintre locurile identificate a fost tocmai subiectul fotografiilor: pădurea.

Primul amplasament a fost identificat pe parcela aflată imediat la sud de podețul care face legătura între strada Londra și Aleea Botticelli. Arborii fuseseră plantați pe ambele laturi ale canalului care trece pe sub podeț, pe o fâșie de teren mărginită de case. Vegetația este în mare parte uscată sau cosită, iar printre buruieni se mai disting doar câteva tulpini tăiate aproape de nivelul solului. Singurii arbori bine dezvoltați sunt pomii fructiferi de pe marginea terenului printre care cireși, vișini, nuci, peri, pruni și piersici , despre care locuitorii spun că au fost plantați cu mult timp înainte.

Reacția cea mai frecventă a celor cu care am vorbit a fost una de dezamăgire, amestecată cu sarcasm. Doi bărbați aflați împreună la marginea terenului au râs când au auzit cifra.

„Pădure?!”, a întrebat primul. I-am spus că Primăria a plantat acolo câteva mii de copaci în 2023. „Poate pe hârtie! Sigur!”

„Pe hârtie, sigur”, a confirmat al doilea.

Primul a recunoscut imediat casa din fotografie, a arătat fâșia de vegetație din fața noastră și a continuat pe același ton:

„Acolo-s ăștia, ăștia-s copacii despre care văd că au scris în postare că i-au plantat. De aici până în capătul ăla e «pădurea» pe care nu o vedeți nici dumneavoastră și nu o văd nici eu.”

În cadrul acțiunii au fost plantați 3700 de copaci de diferite specii.

Cristina, o locatară în vârstă de 38 de ani, care aleargă și se plimbă prin cartier de aproximativ doi ani, a recunoscut casa galbenă din imaginea realizată în 2023 și a comparat-o cu terenul din fața ei.

„Asta ar veni că este, da. Dar ce-i plantat, că nu-i nimica? Unde-s copacii?! Aia-i problema: unde-s copacii?!”

Când i-am citit lista din postarea Primăriei: 1.000 de frasini, 1.000 de ulmi, 1.000 de paltini și alți 700 de molizi, pini și sălcioare , aceasta a răspuns surprinsă:

„Extraordinar! Dar unde-s, că nu văd unul?”

Arborii au fost plantați în noiembrie 2023 pe două plasamente din Cartierul Tineretului din Sibiu.

„Nu a avut nimeni răbdare cu ei”

Mai mulți dintre locuitorii care cunosc amplasamentele spun același lucru: după cele două zile de plantare, nu au mai observat echipe venite să ude, să protejeze sau să înlocuiască puieții. O femeie care locuiește de 12 ani pe strada Deventer își amintește că i-a văzut pe voluntari lucrând.

„Chiar i-am prins aicea când au venit. Erau cu arbori din aceia mici, mici. Știu, pentru că i-am văzut acolo când munceau oamenii la plantat.”

În timp ce casele din zonă s-au mai schimbat, câmpul a rămas la fel.

Întrebată dacă a văzut vreodată echipe care să ude puieții, să îi protejeze sau să îi înlocuiască, a răspuns dintr-o suflare: „Niciodată!”

Într-una dintre curțile de la marginea terenului, o femeie confirmă că puieții au fost plantați chiar în fața casei sale și că vecinii au încercat să îi ude pe cont propriu, din când în când. Puieții din fața casei vecinului s-au uscat primii, spune ea, iar cei din dreptul proprietății sale au rezistat puțin mai mult.

„Chiar în fața noastră s-au plantat și s-au uscat, să știți. La noi și la vecinul s-au plantat sigur. Noi am mai udat, dar nu constant. Mă gândesc că poate noi ar fi trebuit să avem grijă, nu știu, dar nu ne-a zis nimeni ce să facem și cum să-i udăm.”

Alți locuitori descriu aceeași succesiune. „Niște puieți s-au pus acum vreo doi – trei ani. Nu s-au prins deloc, s-au uscat”, spune un bărbat întâlnit într-o stație de autobuz. O femeie din blocurile apropiate își amintește că erau atât de mici încât nu i-a recunoscut ca arbori:

„Erau niște bețișoare așa, niște firișoare. Eu am crezut că-s arbuști, ceva. M-am dus anul trecut și am cules sânziene și n-am văzut niciun copac crescut. Erau doar niște nuiele micuțe, niște mlădițe uscate. Nu s-au îngrijit. I-au pus și atâta tot.”

„Cum putea să facă slalom printre ei?”

Bărbatul care locuiește peste drum de una dintre parcele a urmărit acțiunea din balcon, în noiembrie 2023.

„Eu știu, pentru că eram aicea și mă bucuram că au venit o grămadă de oameni, cu lopeți noi, cu treburi…”, declară acesta.

Crescut la țară și având o livadă în zonă, acesta spune că mulți dintre voluntari nu aveau experiență și că modul în care s-a făcut plantarea ar putea explica o parte dintre pierderi.

„Nu știu dacă i-au presat bine la rădăcină după ce i-au pus. Asta-i șmecheria, să nu prindă aer rădăcina”, menționează bărbatul.

Ceea ce s-a întâmplat după aceea este însă, conform lui, mai clar. Ne-a condus prin iarbă, s-a oprit de câteva ori și a început să caute cu piciorul. „Uite-i! Ăștia-s! Ia uitați!”, a exclamat el. Tulpinile sunt greu de observat, au doar câțiva centimetri și sunt tăiate aproape de nivelul solului. Una dintre ele prezintă semne că a încercat să lăstărească.

„Uite și ăsta. Ăsta a fost verde, ăsta-i clar că s-a prins. Poate începe să dea un pic iară. Dar n-are nicio șansă, că deja-i ciupită coaja. Pe partea asta s-au prins doar vreo patru-cinci, se pare, și cred că i-au mai tăiat când au venit și au cosit. Pe partea asta nu s-a prins niciunul”, spune bărbatul.

Potrivit acestuia, la cosire s-a trecut prin toată suprafața, atât cu motocoase, cât și cu un utilaj condus de un operator. În timp ce vorbea, bărbatul ne-a arătat urmele de roți rămase în iarbă. Localnicul susține că puieții nu aveau marcaje ori protecții suficient de vizibile.

„Păi cum putea să facă slalom printre ei? Efectiv nu se putea. Aici era muncă să poți să cosești printre ei la fix și să nu-i atingi. Trebuiau puse niște manșoane, puieții trebuiau protejați și semnalizați, trebuiau puși niște țăruși și așa mai departe. Deci e o procedură. Altfel n-ai cum. Gândiți-vă că aicea, când au venit prima dată să cosească, buruienile erau foarte înalte. Era pădure din buruieni. Nici nu i-au identificat, n-aveau cum să-i observe”, conchide bărbatul.

Locuitorii susțin că, pe lângă faptul că majoritatea arborilor s-a uscat, cei câțiva care se prinseseră au fost cosiți odată cu iarba de pe parcelele unde au fost plantați.

Cât de mare ar fi trebuit să fie plantația

Metoda Miyawaki, invocată de Primăria Sibiu în postarea din 2023, nu presupune o plantare obișnuită. În astfel de proiecte se folosesc, de regulă, densități de câțiva puieți pe metru pătrat, mult mai mari decât în cazul unei plantări forestiere clasice. Scopul este ca arborii să concureze pentru lumină și să crească rapid în înălțime.

La o densitate de trei până la patru puieți pe metru pătrat, cei 3.700 de arbori anunțați de municipalitate ar fi ocupat aproximativ 925 – 1.233 de metri pătrați. Ordinul de mărime este suficient pentru a arăta ce ar fi trebuit să vedem: nu câmp gol pe prima parcelă și arbori răzleți pe cea de-a doua, ci două suprafețe acoperite compact, de la un capăt la altul. Așa le descriu și oamenii care au fost acolo în noiembrie 2023.

„Da, erau mulți, puși drăguț așa pe aici. Și pe partea cealaltă erau foarte mulți și erau puși unul foarte aproape de altul”, spune un bărbat care locuiește peste drum de parcela de lângă strada Londra.

Arborii au fost plantați după metoda Miyawaki care presupune densități de câțiva puieți pe metru pătrat.

Densitatea are însă și un revers. În primii ani, până când coroanele încep să se închidă, o plantație Miyawaki are nevoie de udare, monitorizare și de eliminarea atentă a vegetației care concurează cu puieții.

Câțiva puieți au supraviețuit pe Aleea Michelangelo

Situația este ceva mai optimistă pe cea de-a doua parcelă, identificată pe Aleea Michelangelo. Terenul se află într-o zonă total închisă, înconjurată din toate părțile de case, iar aici am găsit câțiva puieți care au supraviețuit. Spre deosebire de tulpinile greu de observat de pe parcela de lângă podeț, aceștia sunt sprijiniți de mici țăruși înfipți în pământ, care îi fac mai ușor de remarcat în mijlocul vegetației.

Poziționarea terenului într-o incintă protejată de case, împreună cu marcarea puieților prin țăruși, ar putea explica de ce aceștia nu au fost atinși în timpul cosirii buruienilor. Diferența față de primul amplasament este vizibilă: lângă podețul dintre strada Londra și Aleea Botticelli, localnicii spun că arborii foarte mici nu aveau marcaje și ar fi fost confundați cu vegetația crescută în jurul lor. Pe Aleea Michelangelo, câțiva dintre puieții marcați au reușit să se prindă și să supraviețuiască.

Nici această parcelă nu seamănă însă cu pădurea urbană densă prezentată în postarea municipalității. Exemplarele identificate sunt puține în raport cu cei 3.700 de arbori anunțați pentru cele două terenuri, iar din informațiile disponibile nu se poate stabili deocamdată câți puieți au fost plantați inițial pe fiecare amplasament și câți au supraviețuit. Totodată pe Aleea Botticelli nu se știe care dintre copacii crescuți au fost plantați în timpul acțiunii din 2023 și care au fost puși de localnici înainte sau după.

Imagini comparative. Pe parcela de pe Aleea Michelangelo unii arbori au reușit să se prindă.

Asociația: „Proiectul a fost frumos, întreținerea, însă, nu”

Acțiunea din 10 și 11 noiembrie 2023 a fost organizată de Primăria Sibiu împreună cu Asociația „Creștem România Împreună”, organizație care activează la nivel național. În prima zi au participat peste 100 de angajați ai companiei Siemens, iar în cea de-a doua, alți aproximativ 100 de voluntari înscriși prin intermediul asociației. Puieții au fost furnizați de aceasta, iar serviciul municipal responsabil de parcuri și zone verzi a asigurat transportul arborilor și al pământului, precum și cisternele cu apă.

„Sibiul crește mai verde!”, anunța Primăria pe 14 noiembrie 2023, într-o postare pe Facebook. „Am reușit împreună să creăm o mică pădure urbană, într-o zonă de dezvoltare a Sibiului care avea nevoie de astfel de amenajări”, declara atunci primarul Astrid Fodor.

Contactat de Turnul Sfatului, Mihai Mihu, coordonator de proiecte în cadrul asociației, a confirmat de la început că organizația știe ce s-a întâmplat cu plantația:

„Așa este. Avem cunoștință de această situație.”

Întrebat cum s-a ajuns aici, acesta a răspuns:

„Ideea este că, în acordul de parteneriat pe care l-am avut cu Primăria Sibiu, întreținerea cădea în sarcina lor. Deci absolut orice rezultat ține sau ținea, de fapt, de dânșii. Din păcate, legătura cu Primăria Sibiu nici măcar nu o mai avem, așa că nu am alte detalii să vă dau.”

Potrivit lui Mihai Mihu, și reprezentanții Siemens au fost informați despre rezultat.

„Ce-ar putea să zică? De bucurat, categoric nu se bucură, nu ne bucurăm nici noi. Cred că nici Primăria Sibiu nu se bucură. Adică nimeni nu se bucură de rezultatele respective. Proiectul a fost frumos, implementarea a fost drăguță, întreținerea nu a fost la fel”, a menționat Mihu.

Turnul Sfatului a solicitat municipalității să comunice care este situația actuală a fiecăruia dintre cele două amplasamente, dacă a monitorizat evoluția plantațiilor și câți dintre cei aproximativ 3.700 de arbori mai sunt în viață. Am întrebat cine avea obligația de a-i întreține, ce lucrări de udare sau replantare au fost făcute și dacă Primăria cunoaște situațiile semnalate de localnici, potrivit cărora puieții de pe parcela dintre strada Londra și Aleea Botticelli ar fi fost tăiați în timpul cosirilor.

Articolul va fi actualizat după transmiterea poziției municipalității.