Treaz pe masa de operație și acasă a doua zi: cum se face o coronarografie la Sibiu

O coronarografie poate arăta în câteva minute dacă arterele inimii sunt îngustate sau blocate. Uneori, problema se rezolvă chiar în timpul aceleiași proceduri, fără operație deschisă. Asistentul medical coordonator Mădălina Soanea, de la Laboratorul de Angiografie al Secției Cardiologie din SCJU Sibiu, explică pe înțelesul tuturor ce înseamnă aceste intervenții, cum se pregătește pacientul și cum ne putem proteja inima.

Diagnostic și tratament în aceeași sală

Laboratorul de Angiografie este o sală specializată în care medicii folosesc raze X și substanță de contrast pentru a vedea vasele de sânge și pentru a face proceduri minim invazive. „Aceste intervenții pot avea atât scop diagnostic, cât și terapeutic, evitând necesitatea unei operații chirurgicale deschise”, explică Mădălina Soanea.

Aici se fac coronarografii (angiografii coronariene), angioplastii, angiografii și angioplastii periferice, dar și implantări de stimulatoare și defibrilatoare cardiace.

Când recomandă medicii coronarografia

Cardiologii recomandă investigația în trei situații principale: durere în piept (angină pectorală), suspiciune de infarct miocardic și teste cardiace neconcludente atunci când există suspiciunea de boală coronariană.

Dacă investigația arată artere îngustate, medicul le poate dilata cu un balon (angioplastie). Apoi implantează un stent, care ține artera deschisă și refac astfel circulația normală a sângelui spre mușchiul inimii.

Cum se pregătește pacientul

Înainte de procedură, medicul îi explică pacientului scopul intervenției, beneficiile și riscurile, apoi îi obține consimțământul. Urmează consultul clinic și verificarea istoricului medical: alergii, boli renale, diabet și tratamente urmate.

Pacientului i se fac analize de sânge (hemoleucogramă, coagulare, creatinină, uree) și o electrocardiogramă. De regulă, nu mănâncă și nu bea cu 6–8 ore înainte. Medicamentele obișnuite se iau doar cum spune medicul, pentru că unele, precum anticoagulantele, trebuie ajustate. I se montează o branulă pentru medicamente și perfuzii. Zona de acces, de obicei încheietura mâinii sau zona inghinală, se pregătește prin îndepărtarea părului, ca să scadă riscul de infecție.

Pacientul rămâne treaz, iar externarea e de obicei a doua zi

Pe masa angiografului, pacientul este monitorizat permanent: electrocardiogramă, presiune invazivă și saturația oxigenului. După dezinfectare și acoperirea cu câmpuri sterile, i se face anestezie locală la locul puncției, cel mai des la artera radială, de la încheietura mâinii. Prin această arteră se introduce un cateter până la arterele inimii, unde se injectează substanța de contrast. Pe imagini, medicul vede dacă arterele sunt îngustate sau blocate.

Dacă este nevoie, se face pe loc angioplastia cu balon și se implantează stentul. „În general, pacientul se externează următoarea zi”, spune asistentul coordonator.

Măsurile de siguranță

Siguranța pacientului începe cu verificarea identității, a indicației pentru procedură și a istoricului medical. Personalul poartă echipament steril, pielea se dezinfectează riguros, iar câmpurile sterile previn infecțiile. Funcțiile vitale sunt urmărite tot timpul procedurii. Pentru că anestezia e locală, pacientul poate vorbi oricând cu echipa.

Substanța de contrast se folosește în cantitatea minimă necesară. Funcția renală se verifică dinainte, iar pacientul este hidratat atunci când e cazul. Doza de radiații este cât mai mică, dar suficientă pentru imagini de calitate, iar echipa folosește echipamente de radioprotecție. Laboratorul are defibrilator, oxigen, medicamente și echipamente pentru a trata imediat eventualele complicații. După procedură, locul puncției este verificat periodic pentru sângerări sau hematoame, iar pacientul rămâne sub observație până la externare.

„Prin respectarea acestor măsuri, coronarografia este o procedură cu un grad ridicat de siguranță, iar complicațiile severe sunt rare”, subliniază Mădălina Soanea.

Rolul asistentului medical

Asistentul medical pregătește pacientul și materialele sterile și urmărește permanent parametrii vitali. Tot el observă rapid eventualele reacții adverse sau complicații. Comunică tot timpul cu medicul și cu pacientul și îi oferă acestuia confort și sprijin psihologic, atât în timpul procedurii, cât și în perioada de recuperare.

Cum ne protejăm inima

Multe boli ale inimii și ale vaselor de sânge nu dau simptome la început. Depistarea lor din timp poate preveni complicații grave, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. Recomandările specialistului:

• renunțați la fumat și evitați fumul de țigară;
• mâncați echilibrat: legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase, cu mai puțină sare, mai puțin zahăr și mai puține alimente ultraprocesate;
• faceți cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată;
• mențineți o greutate sănătoasă;
• limitați alcoolul;
• dormiți suficient și gestionați stresul;
• respectați tratamentul dacă aveți hipertensiune, diabet sau colesterol crescut.

La controalele periodice se verifică tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, greutatea și circumferința abdominală. Când medicul consideră necesar, se evaluează și funcția inimii, prin electrocardiogramă, ecografie cardiacă sau test de efort. Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare, cele cu hipertensiune, diabet sau obezitate, fumătorii și cei trecuți de 40 de ani ar trebui să meargă la control regulat, chiar dacă nu au simptome.

„Grija pentru sănătatea inimii este o investiție pe termen lung în calitatea și durata vieții”, încheie Mădălina Soanea.