Alin Chipăilă, președintele AJT Sibiu: Sibiul vrea să fie o destinație pentru un turist de calitate. Județul, pe locul trei în țară la turiști străini

Județul Sibiu este pe locul trei în țară la numărul de turiști străini și pe locul cinci la numărul total de turiști, potrivit președintelui Asociației Județene de Turism Sibiu, Alin Chipăilă. Turiștii străini au crescut cu 10% față de anul trecut, în timp ce la nivel național turismul intern a scăzut cu 7 – 8%.

Declarațiile au fost făcute în podcastul Dincolo de Potecă, realizat de programul Anii Drumeției și moderat de Răzvan Morariu. Alin Chipăilă a vorbit despre poziția Sibiului pe piața turistică și despre tipul de turist pe care județul încearcă să îl atragă.

„Anul acesta cifrele o confirmă. Suntem pe locul trei la nivel de județ în țară în ceea ce privește numărul de turiști străini atrași și, ca număr total de turiști, pe locul cinci. Un județ care are o capacitate de cazare relativ mică, comparativ cu celelalte destinații, și care nu vrea să fie o destinație pentru un turist de masă, vrea să fie o destinație pentru un turist de calitate, care să pună accent pe experiențele plăcute pe care le întâlnesc oamenii la noi în județ. Și cred că asta e important de spus, că fără munca atâtor oameni implicați, voluntari, coordonatori, firme, autorități publice locale, cot la cot, tot acest program nu ar fi putut să aibă cifrele de astăzi”, a declarat președintele Asociației Județene de Turism (AJT) Sibiu.

Turismul în tihnă

Potrivit lui Alin Chipăilă, numărul turiștilor străini din Sibiu a crescut cu 10% față de anul trecut, în timp ce în alte județe se înregistrează o scădere importantă. Și numărul turiștilor români s-a menținut la un nivel puțin peste cel de anul trecut.

„În țară a scăzut undeva cu 7%, 8% turismul intern. Deci suntem cumva împotriva trendului în ceea ce privește turismul, noi fiind un pic pe creștere”, a spus acesta. Președintele AJT Sibiu a precizat însă că „cifrele astea nu se traduc neapărat în toate hotelurile pline, toate restaurantele pline”.

Întrebat ce poveste ar scrie despre România, Chipăilă a spus că s-ar opri la județul Sibiu, despre care crede că are de spus „o poveste frumoasă despre turismul în tihnă”, într-o perioadă în care oamenii sunt „asaltați, bombardați cu informații”.

„În momentul în care vii în județul Sibiu trebuie să uiți de lucrurile acestea și să-ți reîncarci bateriile, să te reconectezi cu natura, să te reconectezi cu frumusețile orașului, să te reconectezi cu ceilalți. Fie că vii cu familia ta și te reconectezi cu oamenii dragi ție, fie că te reconectezi cu niște gazde prietenoase, cu un ghid extraordinar care ți-a spus o poveste”, a explicat el.

Acesta a observat că vacanțele de 7 – 10 zile au lăsat locul unor vacanțe tot mai scurte și city break-urilor. „De ce nu am putea, în două zile jumătate, în trei zile, să ne încărcăm cu energie cât să ne ajungă încă trei luni de zile în activitatea profesională? Și cred că aici Sibiul are foarte multe de spus”, a spus Chipăilă.

Președintele AJT Sibiu consideră că tocmai asta caută turiștii de azi. „Turistul anului 2026 și al anilor 2030 sunt aceia care caută experiențe personalizate, foarte personalizate chiar, după gustul lui, al familiei, al copiilor, astfel încât fiecare să aibă o experiență unică.”

Un rol important în această experiență îl au gastronomia și ghizii. Chipăilă a spus că, în momentul în care Sibiul a folosit gastronomia ca vector de dezvoltare, niciun alt județ nu făcea acest lucru, iar acum alte zone îi urmează exemplul. „Harghita, Banatul ca regiune, Dobrogea vor deveni și ei regiuni gastronomice europene și profită de drumul pe care l-a deschis Sibiul”, a spus el. Despre ghizii sibieni, Chipăilă a spus că sunt apreciați la conferințele la care a participat în Moldova și în Banat și că formează o comunitate, „dacă în alte părți poți să-i numeri pe degetele de la o mână”.

Despre Bâlea: asistăm în timpul verii la orice, numai la o experiență de calitate nu

Una dintre problemele Sibiului este poziția sa în centrul țării. „De multe ori suntem asimilați unei zone de tranzit în care lumea în grabă vrea să bifeze. Noi am fost și la Sibiu, am văzut Piața Mare, am văzut Piața Mică. Nu prea am mâncat, că în fuga autocarului nu te oprești să mai și stai o oră, o oră jumătate să mănânci”, a descris președintele AJT Sibiu situația.

De aceea ecoturismul și gastronomia sunt folosite „ca și cârlige, ca și ancore pentru a încerca să mai ținem încă o zi turistul la noi în destinație”.

Chipăilă a recunoscut că „nu e totul roz” în județ. „Avem și situații care trebuie atacate pieptiș, cum e zona Bâlea, unde asistăm în timpul verii la orice, numai la o experiență de calitate nu. Mai nou, dacă mai vezi și videoclipurile care circulă cu urșii, te apucă și groaza de lucrurile care se pot întâmpla în zona respectivă”, a spus acesta.

Soluția, în opinia sa, este ca județul să nu aibă un singur punct de atracție, ci o rețea de puncte gastronomice locale, restaurante și atracții, care să permită direcționarea fluxurilor de turiști și campanii targetate. „Dacă vezi că e foarte multă lume într-un loc, promovezi altul, adaugi niște atracții locului respectiv, astfel încât să mai migreze din fluxul respectiv și către zona aceea”, a explicat el. Al doilea aspect este educația, inclusiv a turiștilor. „De câte ori nu te-ai întâlnit cu turiști în șlapi care frizau până la urmă propria siguranță”, a spus Chipăilă.

Președintele AJT Sibiu a spus că județul nu poate face mai mult singur pe scena internațională. „Suntem în situația în care județul nostru nu poate să facă mai mult pe scena internațională fără un sprijin consistent din partea nivelului național. Atâta timp cât nu avem o structură care să se ocupe de promovarea României în mod profesional și profesionist pe scena internațională, fondurile pe care le avem la dispoziție, mijloacele, resursele umane pe care le avem la dispoziție sunt limitate”, a afirmat acesta.

Chipăilă a făcut și un calcul. „Dacă le spunem oamenilor că avem 2.700.000 de turiști străini pe care îi atragem anual și dacă am reuși, cu un efort de 10 milioane, 20 de milioane de euro, să mai aducem încă un milion de turiști, asta s-ar traduce la bugetul de stat într-o sumă de 800 de milioane de euro care ar intra în țară. Sunt lucruri foarte simple, dar noi ca țară nu găsim acei 10, 20 de milioane de euro pe care să-i cheltuim pentru promovare”, a spus el.

„Suntem în situația în care în continuare avem un buget național de promovare de 4 milioane de euro, dintre care am cheltuit, mi se pare, sub 1 milion. Am desființat rețelele internaționale de promovare a României, reprezentanții pe care îi aveam în diverse țări și care erau punțile noastre de legătură pentru promovarea internațională și avem inițiative sporadice, locale”, a adăugat el. „Ce poți să faci cu 10.000, 15.000 de euro atâta timp cât ai destinații în jurul tău care bagă zeci de milioane de euro în promovare? E o luptă inegală, sisifică.”

O organizație regională pentru Transilvania

Chipăilă a vorbit și despre transformarea concurenței dintre județe într-o colaborare. „Ne dorim foarte mult ca la nivel de Transilvania cel puțin să punem bazele unei organizații regionale de turism în care să încercăm să dezvoltăm și produse turistice la nivel regional”, a spus el, menționând colegii din Brașov, Mureș, Harghita, Covasna și Alba.

Pe partea digitală, acesta a precizat că aplicația Anii Drumeției este descărcată de câteva zeci de mii de persoane și că la Consiliul Județean (CJ) Sibiu există preocuparea de a crea un nou portal turistic, care să reunească informațiile despre evenimente, cazare, gastronomie și punctele gastronomice locale.

Anii Drumeției, un exemplu de bună practică

Programul Anii Drumeției a pornit de la o invitație. Sibiul a fost luat în vedere pentru organizarea Adunării Generale a Asociației Drumeților din Europa, iar AJT Sibiu a fost solicitată să o organizeze. „Ne-am dus cu propunerea către Consiliul Județean. Consiliul Județean a îmbrățișat-o foarte larg și am transformat de fapt această invitație într-o oportunitate”, a povestit Chipăilă.

AJT Sibiu este structura suport care implementează programul, iar finanțarea vine integral de la CJ Sibiu. „Lucrurile nu s-ar putea face fără insistența, persistența, susținerea, încurajarea și suportul Consiliului Județean Sibiu. Nu mai spun de finanțare, pentru că întreg programul este finanțat de către Consiliul Județean”, a spus președintele AJT Sibiu.

„Proiectul acesta este un proiect pilot, dar este în același timp și un proiect far, pentru că nu mai există alt județ în România care să aibă o preocupare atât de intensă pentru dezvoltarea infrastructurii de drumeție, așa cum există aici la Sibiu”, a spus Chipăilă.