Lucrările de reabilitare a Palatului de Justiție din Sibiu nu au șansă să înceapă mai devreme de 2028. Aceasta este varianta optimistă a Ministerului Justiției. În tot acest timp, actul de justiție se înfăptuiește la Sibiu într-o clădire închiriată, pentru care în ultimii șase ani au fost plătiți mai bine de 28 de milioane de lei.
După ce lucrările au fost întrerupte în 2018, iar contractul de reabilitare a fost reziliat în 2019, procedurile referitoare la Palatul de Justiție au fost reluate în 2023. În acel an, Ministerul Justiției a negociat un nou împrumut cu Banca Mondială, valabil până în 2030, împrumut din care să finanțeze și obiectivul de la Sibiu.
În iunie 2024, Ministerul Justiției a semnat un contract pentru evaluarea, revizuirea și actualizarea mai multor documentații în vederea reluării lucrărilor, cu o asociere condusă de Aria Concept Arhitecture, din Constanța.
Abia zilele trecute, o parte din aceste documentații au fost finalizate. Este vorba de actualizarea studiului de fezabilitate, care trebuie aprobat de Guvern astfel încât să poată fi alocați banii necesari lucrărilor.
„Studiul de fezabilitate a fost elaborat și depus în vederea avizării de către Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe în data de 13 octombrie 2026. Astfel, în acest moment se așteaptă convocarea ședinței de către Secretariatul general al Consiliului, ca urmare a schimbării componenței Guvernului și a membrilor titulari. Ulterior acestei avizări, va fi promovat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea SF”, spun reprezentanții Ministerului Justiției într-un răspuns transmis în atenția cititorilor TurnulSfatului.ro.

Cum va mai trece încă cel puțin un an
Ministerul Justiției speră să obțină avizul consiliului interministerial luna viitoare, în decembrie 2026. Iar SF-ul actualizat ar urma să fie supus aprobării Guvernului într-o ședință din ianuarie 2027.
Doar că și acestea sunt termene estimative, din moment ce MJ arată că depind de consiliul coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și apoi de ministerele care avizează proiectul de hotărâre, printre care și Ministerul Finanțelor.
„Ulterior, de la momentul aprobării investiției prin Hotărâre de Guvern, sunt necesare aproximativ 12 luni pentru obținerea autorizației de construire și elaborării în continuare a proiectului tehnic”, mai transmit reprezentanții ministerului.
Numai că și în aceste estimări, același minister indică un mare „dar”, pe care îl maschează sub sintagma de „observație esențială”. „Va trebui obținut un nou aviz din partea Ministerului Culturii – Comisia Națională a Monumentelor Istorice, instituție ale cărei proceduri nu depind de Ministerul Justiției. Momentul obținerii acestui aviz va influența termenul real, dar ne exprimăm speranța că durata va fi mai scurtă decât cea aferentă obținerii primului aviz la faza SF”.
Speranțele reprezentanților Ministerului Justiției sunt exprimate în contextul în care, la faza de actualizare a SF-ului, avizul de la Ministerul Culturii a venit după mai bine de un an. „A durat aproximativ 13 luni obținerea avizului favorabil din partea Ministerului Culturii la faza Studiului de Fezabilitate (în urma a două încercări consecutive la nivelul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice), deoarece monumentul istoric este categoria A, presupune și realizarea de extinderi în curțile de lumină fără afectarea substanței monumentului iar procedurile sunt îndelungate”, se mai arată în răspunsul citat.

Scenariul optimist după ce au trecut 24 de ani
Abia după ce toate procedurile mai sus descrise vor fi finalizate, lucrările de reabilitare a Palatului Justiției vor putea fi scoase la licitație. Iar licitația nu ar trebui să dureze mai mult de jumătate de an.
„În continuarea acestui scenariu, termenul estimat pentru publicarea anunțului de achiziție a lucrărilor ar fi februarie 2028 iar durata unei proceduri de licitație competitivă internațională de asemenea tipologie, specifică Băncii Mondiale este de aproximativ 6 luni”, transmit reprezentanții MJ.
Prin urmare, în cel mai optimist scenariu, lucrările la Palatul de Justiție din Sibiu (care a fost ridicat în patru ani) ar putea fi reluate în toamna lui 2028, la zece ani după ce au fost oprite, la 17 ani după ce au fost demarate (șantierul a fost deschis în 2011) și la 26 de ani după ce au fost inițiate (primul contract de proiectare a reabilitărilor a fost semnat în 2002).
MJ nu răspunde, însă, și referitor la termenul de finalizare a lucrărilor, în contextul în care noul împrumut semnat cu Banca Mondială expiră în 2030.
Cine este responsabil?
Demersurile de reabilitare au început pe baza unui proiect realizat la comanda Tribunalului Sibiu în 2002. Mai apoi, lucrurile au fost preluate de Ministerul Justiției.
După rezilierea contractului cu constructorii de la Inspet SA, în noiembrie 2019, conducerea MJ a decis să scape de proiectul de reabilitare al Palatului Justiției din Sibiu și, în numele descentralizării, l-a transferat în responsabilitatea Tribunalului Sibiu. „Ministerul Justiției a stabilit în acest sens cu Tribunalul Sibiu un plan etapizat de finalizare a investiției la nivel local, în urma unei vizite și a ședințelor de lucru aferente cu conducerea Tribunalului din vremea respectivă (martie 2019) și în prezența reprezentantului tehnic (inginer) al Curții de Apel Alba Iulia. Din păcate, nici acest plan nu a putut fi respectat pe plan local, iar abordarea descentralizată s-a dovedit în practică că nu a funcționat”, descriu reprezentanții MJ.
Cărora le-am transmis să indice responsabilii din cadrul ministerului din cauza cărora reabilitarea Palatului de Justiție din Sibiu nu este finalizată nici după un sfert de veac de la primele documentații.
Reprezentanții Ministerului nu au indicat, însă, niciun responsabil. Potrivit răspunsului, cauza principală a situației este rezilierea contractului de lucrări de către constructor, pe 3 septembrie 2018. Constructorul a reziliat contractul după ce managerul de proiect, care era și dirigintele de șantier, și-a dat demisia, iar firma de diriginție nu a găsit la timp un înlocuitor. Contractul permitea rezilierea dacă acest post rămânea neocupat 28 de zile. Ministerul a mai precizat că firma de diriginție și-a redus semnificativ activitatea în România la scurt timp după aceea.
Negocierile pentru condițiile rezilierii și pentru respingerea pretențiilor financiare suplimentare ale constructorului au durat din septembrie 2018 până în noiembrie 2019. În același timp, ministerul a încercat să transfere contractul către alți constructori, dar niciunul nu a acceptat preluarea fără o creștere a valorii contractului. „În concluzie, o astfel de reziliere din partea unui Antreprenor aflat sub contract coroborată cu o incapacitate de a identifica la timp un manager de proiect/diriginte de șantier, inclusiv cu refuzul altor antreprenori de a prelua contractul spre finalizare a avut (și are în orice circumstanță) un impact negativ semnificativ asupra investițiilor publice, deoarece o perspectivă tangibilă de finalizare a lucrărilor este înlocuită foarte rapid de incertitudine pe termen mediu și lung“, se arată în răspunsul Ministerului Justiției.
Ministerul a precizat că situația de la Sibiu a fost singulară. În perioada 2010-2026, în colaborare cu Banca Mondială, a finalizat cu succes 28 de sedii de instanță în țară, printre care și Palatul de Justiție din Oradea, tot monument istoric.
Pe judecători nu-i doare chiria
În luna martie a acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre cu numărul 152, prin care dreptul de administrare a clădirii Palatului de Justiție din Sibiu a fost transferat Tribunalului Sibiu.
Motivul acestui transfer – potrivit notei de fundamentare aferentă proiectului de hotărâre de Guvern – a fost „creșterea gradului de responsabilizare a instanțelor judecătorești care își desfășoară activitatea în incinta acestor imobile, pe de o parte, iar, pe de altă parte, asigură o mai bună administrare a imobilelor în cauză”. Protocolul de predare-primire a fost semnat, mai apoi, în aprilie 2026.

Prin urmare, am întrebat conducerea Tribunalului Sibiu – care împreună cu Judecătoria Sibiu sunt beneficiarii acestei reabilitări – ce acțiuni sau demersuri au întreprins anul acesta pentru a grăbi procedurile referitoare la Palatul de Justiție.
„Având în vedere caracterul nefuncțional al imobilului, Tribunalul Sibiu a contractat, începând cu data de 1 mai 2026, servicii specializate de pază și protecție, măsura fiind necesară pentru asigurarea pazei imobilului și a materialelor de construcții aflate în interiorul acestuia”, este răspunsul conducerii Tribunalului Sibiu.
152.000 de lei, fără TVA, este bugetul pe care conducerea Tribunalului l-a alocat pentru paza ruinelor Palatului de Justiție până la finele acestui an. O sumă insignifiantă, în definitiv, dacă o raportăm la chiria plătită de mai bine de șase ani.
„Potrivit evidențelor financiar-contabile ale Tribunalului Sibiu, în perioada 15 mai 2020 – prezent, pentru închirierea imobilului situat în municipiul Sibiu, str. Ocnei nr. 33, în care își desfășoară activitatea Tribunalul Sibiu și Judecătoria Sibiu, au fost efectuate plăți în valoare totală de 28.780.732 de lei”, mai transmit reprezentanții Tribunalului Sibiu.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Investigații, Administrație
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Orice ONG, precum cel al lui Madam Chindriș, își plătește în primul rând angajații. Înainte de a face binele atât…
Hai să fim serioși Nu poți avea pretenția să ai la Târgul de Crăciun sau Paște aceleași prețuri ca la…
Cele mai slabe produse calitativ, in cele mai mici portii, la cele mai mari preturi! Asta e Targul de Craciun…
Bode malai viseaza!
Slava statului politienesc :)))) Care isi bate joc de Revolutia din 1989. Aia adevarata, de care si-a batut joc si…













Lasă un răspuns