Din totalul de aproximativ 5000 de cadre didactice din Sibiu, 3200 împrumută bani în mod regulat de la Casele de Ajutor Reciproc. Majoritatea pentru a plăti alte datorii.
La Casa de Ajutor Reciproc „Învăţământul” Sibiu sunt aproximativ 1.200 de dascăli care au făcut împrumuturi, iar la CAR-ul Sindicatului Învăţamântului Preuniversitar încă vreo 2.000. Reprezentanţii CAR-urilor spun că motivul principal pentru care oamenii îşi fac împrumuturi la ei este ca să acopere ratele la bănci.
„Cele mai mari probleme ale cadrelor didactice care fac împrumuturi la noi sunt ratele la bănci, oamenii se trezesc că au mai mult de plătit, că le cresc ratele şi vin la noi să împrumute bani pentru a achita”, spune preşedintele Casei de Ajutor Reciproc „Învăţământul”, Emil Buzu. Un dascăl poate lua de la CAR-ul „Învăţământul” maxim 25.000 lei împrumut, pe care trebuie să îi restituie în 42 de rate lunare, iar de la CAR-ul sindicatului poate lua 1.200 lei.
„De ce sunt aşa mulţi dascăli care apelează la noi? Păi, sunt nevoi mari şi salarii mici. Creşterea împrumuturilor a fost alarmantă în ultimii patru ani, oamenii se descurcă tot mai greu. Vin în general cei care au rate şi nu pot să le plătească. Vin şi iau de la noi ca să acopere plata la bancă, pentru că la noi e mică dobânda şi e flexibilă perioada de returnare a banilor împrumutaţi. Au nevoie de bani dascălii atât pentru evenimentele vesele din viaţa lor, ca nunţi şi botezuri, cât pentru cele triste, să ştiţi că împrumută oamenii şi pentru cazuri tragice că nu au pur şi simplu altă soluţie. Mai au nevoie de bani pentru materialul didactic, să îşi ia un laptop sau cărţi, că până în 2011 primeam 100 euro pe an pentru material didactic, nu erau cine ştie cât, dar pentru profesori contau, acum nu se mai dau”, povesteşte şi Teodor Fârţonea, liderul Sindicatului Învăţământului Preuniversitar (SIP) Sibiu.
La Casa de Ajutor Reciproc „Învăţământul” se dau lunar împrumuturi de 400.000-500.000 lei. Dascălii bat la uşa CAR-urilor chiar şi pentru bani cu care să îşi ajute copiii plecaţi la facultate, să le cumpere cărţi, să le plătească taxa la şcoală sau chiar să îi susţină dacă se căsătoresc.
Apoi apar problemele neprevăzute de sănătatea, care „îl obligă pe om să scoată din buzunar, într-un timp scurt, o sumă semnificativă pentru tratament sau operaţie şi atunci săracii tot la noi vin”.
Listă de aşteptare
Şi pentru că aproximativ 60% dintre profesorii, învăţătorii şi educatoarele din judeţ apelează la împrumuturi, lista de aşteptarea nu e scurtă. În perioadele aglomerate, pentru un împrumut oamenii ajung să aştepte şi mai mult de două luni.
„Unii au cereri în curs, alţii plătesc ratele, dar avem perioade în care înregistrăm atât de multe cereri încât durează mai mult de două luni până putem să le dăm banii. În învăţământul de stat toţi profesorii sunt încadraţi cu salariu minim pe economie şi nici nu iau tichete ca la privat. Şi tinerii, care tot la noi vin, dacă au 900 lei salariu, dau cam 200-250 lei pe navetă şi rămân cu 600 lei în mână, că naveta nu le-o decontează. Şi atunci cum să trăieşti cu banii ăştia? Vin absolvenţi merituoşi, după cinci ani de studii şi se angajează la ţară pe un salariu mizer. Şi atunci nu e mai bine să te angajezi ca vânzătoare, că salariul e cu siguranţă mai bun. La cum sunt salariile, profesorii ajung să împrumute bani la noi, apoi se gândesc că mai bine se angajează în altă parte decât să se descurce de pe o zi pe alta cu împrumuturi”, mai spune Teodor Fârţonea.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 577
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Alex
Acum 4 ore
Tehnicile au limite in fata Adevarului
Acum 4 ore
Sibian
Acum 4 ore
Sibian
Acum 4 ore
Muresan