Cinci sibieni din elita Ostirii Romane

Toţi cei cinci eroi sibieni din imaginea alăturată au făcut parte din Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, filiala „General Traian Moşoiu”, judeţul Sibiu, în cadrul căreia au fost avansaţi onorific până la gradul de colonel în rezervă. Toţi cei cinci au participat la cel de-al doilea război mondial purtat de armata română şi pentru faptele lor au fost decoraţi cu Înaltul Ordin al Cavalerilor “Mihai Viteazul” cu spade.

Prin rândurile ce urmează, ne-am propus să ne amintim de ei, acum când veteranii de război îşi omagiază ziua la 29 aprilie. De la stânga la dreapta imaginii:
– col.(r) de tancuri Radu Constantinescu (d. 15 noiembrie 2002), participant la lupte purtate de Regimentul 2 Care Luptă, Târgovişte;
– col.(r) Gheorghe Muntean (n. septembrie 1910 în satul Ludoş, judeţul Sibiu), participant la luptele purtate de Regimentul 90 Infanterie, Sibiu;
– generalul de brigadă (r) Vasile Hreamătă (d. 2005), comandant de divizon de artilerie, care în luptele din podişul Boemiei din Cehoslovacia a fost rănit pierzându-şi piciorul drept de la genunchi, rămânând invalid de război pentru tot restul vieţii;
– col.(r) infanterie Petre Făgărăşanu (d. 19 iunie 2001), participant la luptele purtate de armata română în cel de-Al Doilea Război Mondial, încadrat într-o structură a Diviziei 18 Infanterie, în funcţia de comandant de companie;
– căpitan (r) Valerian Sârbu (n. 1914 în Basarabia – d. 14 octombrie 1997). A absolvit şcoala de ofiţeri infanterie din Bucureşti, cu gradul de sublocotenent. În dimineaţa zilei de 22 iulie 1941, la comanda unei companii de infanterie a trecut râul Prut la ordinul mareşalului “vă ordon, treceţi Prutul”. Prezenţa lui în rândul cadrelor active ale armatei a fost de scurtă durată, respectiv până la 13 decembrie 1942 când a fost grav rănit, pierzându-şi antebraţul de la mâna stângă. De amintit faptul că în perioada participării sale la campanie a fost un adevărat “vârf de lance” al Regimentului 10 Vânători, la comanda unui pluton de cercetare. Ca urmare a faptelor sale de arme, doar la puţine zile după forţarea Prutului, a fost decorat cu înalta distincţie “Coroana României” cu spade, în grad de cavaler cu panglică de virtute militară. Apoi, după luptele la care a  luat parte în zona Odesei, sublocotenentul Valerian Sârbu, a fost decorat pentru a doua oară cu aceeaşi amintită distincţie, ca mai apoi, viteazul sublocotenent să fie onorat cu suprema distincţie acordată ofiţerilor şi generalilor români pentru fapte de arme Ordinul Cavalerilor “Mihai Viteazul” cu spade, după care a sosit ziua dramei sale când şi-a pierdut antebraţul stâng, fiind evacuat din spital în spital până la vindecare când a fost declarat invalid de război şi trimis în ţară.

La Sibiu, a profesat avocatura, iar după revoluţia din decembrie 1989, i s-a încredinţat înalta răspundere de preşedinte a “Pro Basarabia şi Pro Bucovina”, filiala “Octavian Goga”, judeţul Sibiu. A decedat în 1997, măcinat de gândul că plaiurile sale natale pentru care s-a jertfit au rămas sub stăpânire străină. Acum în pragul zilei veteranilor de război, un gând de recunoştinţă şi odihnă veşnică celor cinci foşti ofiţeri în armata română.
Tuturor celor cinci veterani de război le păstrez o frumoasă şi nestinsă amintire. Înainte de revoluţia din decembrie 1989, trecând peste reglementările vremii, am organizat de mai multe ori întâlniri ale acestora cu viitorii ofiţeri la Şcoala Militară Nicolae Bălcescu, cărora le derula firul amintirilor vieţii şi din război. Şi de fiecare dată, col(r) Munteanu Nicolae nu uita să îi „distreze” pe auditori cu câte un cântec: „Treceţi batalioane române Carpaţii; Azi-noapte la Prut…” şi alte cântece cu conţinut ostăşesc patriotic, iar elevii îi aplaudau frenetic.