Marţi,
31.01.2023
Innorat
Acum
-0°C

În fața Înaltei Curți, Iordănescu a invocat Guvernul pentru a-și amâna procesul de colaborator al Securității

În fața Înaltei Curți, Iordănescu a invocat Guvernul pentru a-și amâna procesul de colaborator al Securității

La doi ani și jumătate de la hotărârea Curții de Apel București prin care lui Eugen Iordănescu i-a fost confirmată calitatea de colaborator al Securității, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României s-a judecat recursul. Recurs promovat de către directorul Camerei de comerț Sibiu, a cărui influență în rândul administrației județului Sibiu a crescut constant în toată această perioadă.

Miercuri dimineață a fost programat primul – iar după cum avea să se dovedească în cele din urmă, și singurul – termen de judecată în procesul prin care Eugen Iordănescu, directorul Camerei de comerț, industrie și agricultură Sibiu, cere să-i fie anulată calitatea de colaborator al fostei Securități.

Calitate care a fost confirmată la începutul lui octombrie 2019 de către Curtea de Apel București, ca urmare a cercetărilor făcute de Consiliul național de studiere a arhivelor Securității pe numele lui Iordănescu. Nume care, în arhivele fostei Securități, este codificat ”Immanuel Kant”, după cum aveau să descopere cei de la CNSAS lecturând notele informative prin care actualul director al CCIA Sibiu relata despre ce vorbesc și fac colegii săi studenți. 

Să așteptăm după Guvern

Eugen Iordănescu nu s-a prezentat la termenul procesului deschis de el la Înalta Curte. A fost reprezentat de avocată, care a cerut amânare, deși au trecut doi ani și jumătate de la momentul promovării recursului. 

Avocata a susținut că procesul trebuie prelungit deoarece Guvernul României nu a venit, deocamdată, cu clarificările pe care Eugen Iordănescu le-a solicitat referitor la Ordonanța de urgență 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

”Până la momentul acordării prezentului termen ne-a fost trimis un răspuns de către Secretariatul General al Guvernului. Am și dovada faptului că acest răspuns mi-a fost trimis pe mail pe 23 februarie 2022 cu înaintarea solicitărilor noastre privind clarificarea textului (a ordonanței amintite – n.r.) pe care este fundamentată cererea de chemare în judecată”, a spus avocata lui Eugen Iordănescu, cerând ca procesul să fie amânat până când Guvernul va veni cu clarificările cerute.

Președintele completului de judecată nu a stat mult până să dea un răspuns. ”Se respinge cererea de acordare a unui nou termen, motivat de faptul că eventualul răspuns nu leagă Înalta Curte, astfel încât proba solicitată este neconcludentă”.

La proces nu s-au prezentat nici reprezentanții CNSAS.

Aceleași motive

Avocatei lui Eugen Iordănescu i-au mai fost acordate cinci minute în care să susțină cauza clientului său. În tot acest timp, în fața celor trei judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție a României au fost expuse aceleași argumente pe care Eugen Iordănescu le-a înșirat personal și la procesul care a avut loc la Curtea de Apel, în urma căruia a fost declarat colaborator.

Și anume că, student fiind, a fost constrâns să colaboreze cu Securitatea altfel ar fi fost pârât la decanat că nu și-a declarat tatăl drept fost legionar (pe fond, reprezentanții CNSAS au sugerat în fața instanței că și tatăl lui Eugen Iordănescu avea legături cu fosta Securitate) și risca, astfel, exmatricularea. ”Există în practica judiciară decizii referitoare la această constrângere”, a spus avocata. 

Pe fond, Curtea de Apel București a apreciat că legislația în vigoare precizează clar în ce condiții se poate invoca starea de constrângere pentru a justifica colaborarea cu foștii securiști. ”Or, pârâtul (Eugen Iordănescu – n.r.) nu s-a aflat în această situație excepțională și, prin urmare, nu poate invoca starea de constrângere ca fiind o cauză exoneratoare din perspectiva calității de colaborator al Securității, astfel cum este definită de O.U.G. nr. 24/2008”, se arată în motivarea hotărârii dată în octombrie 2019.

Reprezentanta directorului CCIA Sibiu în procesul de la București a susținut și că delațiunile furnizate Securității erau inofensive și includeau doar lucruri deja cunoscute de către Securitate. Asta deși chiar ofițerii de Securitate arătau, de exemplu, că nu aveau cunoștință de un anumit student străin, până când acesta nu fost pomenit în notele semnate de ”Immanuel Kant”. ”Nota este dată în contextul sarcinilor generale. Studentul grec nu a mai fost semnalat până în prezent. /.../: fiind coleg de an cu el, să urmărească a-i stabili evoluția, manifestările lui, de ce orientare politică este și dacă nu exercită influență negativă asupra studenților români”, este una din măsurile dispuse de Securitate ca urmare a unei informări semnată de Iordănescu.

Tot ca în urmă cu doi ani și jumătate, judecătorilor li s-a spus că notele informative semnate de Eugen Iordănescu în atenția Securității nu îngrădeau drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Element relevant, deoarece în legislația românească aceasta este o condiție pentru constatarea calității de colaborator al Securității. Pe fond, Curtea de Apel București aprecia că Iordănescu era perfect conștient că îngrădește drepturile colegilor săi studenți. ”În ceea ce privește a doua condiție, aceea ca informațiile furnizate Securității să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Curtea constată că și aceasta este îndeplinită, întrucât denunțarea a fost făcută de către pârât în mod conștient, acesta având reprezentarea clară a faptului că asupra persoanelor la care s-a referit în notele informative se pot lua măsuri de urmărire și verificare, cu consecința încălcării dreptului la viață privată și, prin urmare, a vizat această consecință”.

În fine, printre motivele pentru care Iordănescu a mai cerut să fie scos din categoria colaboratorilor fostei Securități a fost enumerată și funcția pe care o ocupă: aceea de director executiv al Camerei de Comerț. Calitate în care, a apreciat avocata, lui Eugen Iordănescu nu ar fi trebuit să fie căutat de către CNSAS în arhivele fostei Securități. 

Și pe acest aspect (”lipsa calității procesuale pasive”), Curtea de Apel s-a pronunțat în urmă cu doi ani și jumătate, respingând excepția invocată drept neîntemeiată.

Completul de judecată a rămas în pronunțare în urma termenului care a avut loc miercuri, la București.

Un director cu influență județeană

De la constatarea – pe fond – a calității de colaborator al Securității, Eugen Iordănescu și-a crescut influența în rândul administrației județene. A cărei conducere asigurată de președinta Daniela Cîmpean și-a arătat constant susținerea față de acesta: spre exemplu, în ciuda protestelor opoziției, liberalii l-au votat pentru a selecta administratorii unor instituții județene precum Drumuri și Poduri SA sau Regia Autonomă Aeroportul Internațional Sibiu. În acest din urmă caz (al Aeroportului), Eugen Iordănescu a selectat pe cine a vrut și a respins pe aceleași criterii subiective, negociind inclusiv funcții de director, după cum au descoperit procurorii sibieni într-un dosar deschis pe numele directorului CCIA Sibiu (detalii aici).

Citește și Eugen Iordănescu. Conspirativ, Immanuel Kant. ”Studenta T.C. continuă să mențină relațiile cu studentul grec”

 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus