Sibiul are o nouă problemă: s-a umplut de pisici comunitare

După ce campaniile de sterilizare a câinilor și noile măsuri legislative au dus la reducerea continuă și constantă a numărului de maidanezi din Sibiu, orașul începe să aibă o nouă problemă: o creștere rapidă și alarmantă a numărului de pisici comunitare. Situația a ajuns în momentul în care asociațiile de protecție a animalelor spun că fenomenul nu mai poate fi controlat fără implicarea autorităților. Deocamdată, acestea nu au dovedit că sunt interesate de chestiune.

”Este un fenomen oarecum natural: când scade numărul populației de câini de pe stradă, automat crește populația de pisici, dacă nu se intervine nicicum. Cu cât vor fi mai puțini câini, cu atât în Sibiu vor fi mai multe pisici dacă nu vor fi sterilizate”, descrie Andreea Roseti, vicepreședinte al Animal Life, cea mai activă și cunoscută asociație de protecție a animalelor din zona Sibiului.

Din Piața Mică a Sibiului și până în zonele aglomerate de blocuri din Hipodrom, sibienii pot observa cu ochiul liber creșterea exponențială a numărului de pisici fără stăpân. Situație care, potrivit sesizărilor, este tot mai deranjantă pentru unii sibieni.

”Am ajuns să primim foarte, foarte, foarte multe solicitări și reclamații de la foarte mulți oameni care ne sună fie din zona centrală a Sibiului, fie din cele de blocuri. Sibienii se plâng de faptul că numărul pisicilor din zona lor de domiciliu este foarte mare, că fac multă mizerie, generează mirosuri neplăcute, le intră în case și le umblă pe mașini, că sunt foarte zgomotoase în perioada de împerechere și fată în tot felul de locuri”, descrie Andreea Roseti.

Centrul istoric – prima zonă ”cotropită”

Potrivit celor de la Animal Life, cele mai multe sesizări sunt din zona istorică a Sibiului, unde sunt predominante condominiile ai căror locuitori au abordări diferite față de pisici.

Iar faptul că pisicile comunitare au devenit o problemă rezultă și din statistici: din aproximativ 2.000 de animale sterilizate în campaniile organizate de către Animal Life la Sibiu anul trecut s-a ajuns ca mai bine de jumătate să fie pisici. ”Noi castrăm – returnăm, castrăm – returnăm, dar nu se simte mai deloc. Problema va fi tot mai mare și noi nu putem gestiona această situație singuri”.

Andreea Roseti remarcă faptul că sibienii care apelează la ajutorul Animal Life în chestiunea pisicilor sunt tot mai nervoși. Și cer măsuri imediate și urgente, amenințând cu diferite lucruri. ”Sunt mulți oameni care ajung să bată din picioare să venim să le luăm pisicile din apropiere. Oamenii sună la noi și fac scandal în condițiile în care, de fapt, noi nu luăm bani de la nimeni. Noi nu luăm bani din buzunarul nimănui, dar de multe ori suntem tratați de parcă am fi plătiți din bani publici. Noi avem timp și resurse limitate, totuși”.

Autoritățile: în șase luni n-au avut vreme de un răspuns

Reprezentanții Animal Life au transmis în toamna anului trecut o adresă Primăriei Sibiu pe acest subiect. ”Suntem martorii unei creșteri constante a populației de pisici, mai precis a celor pentru care în engleză există termenul de «ferral cats» - ceea ce s-ar putea traduce oarecum prin «pisici comunitare». Înseamnă, de regulă, pisici nesociabile, fără stăpân, care trăiesc adesea în spații dezafectate și în apropierea surselor de hrană, spre exemplu în apropierea tomberoanelor, a restaurantelor, în pivnițe și podiri sau clădiri dezafectate sau neîngrijite”, se arată în adresa înregistrată la Primăria Sibiu la începutul lunii noiembrie.

Adresă prin care Asociația Animal Life arăta autorităților locale că ”susține sterilizarea animalelor de companie ca fiind singura măsură umană și sustenabilă de gestionare a populației de câini și pisici”.

Funcționarilor administrației le era solicitat punctul de vedere referitor la ”instituția competentă să adreseze această problemă la nivelul municipiului Sibiu”. ”Ne-ar ajuta să putem lămuri la rândul nostru persoanele care ne cer să intervenim”. Totodată, cei de la Animal Life au mai solicitat un punct de vedere referitor la ”posibilitatea de a contura un plan de management al pisicilor «comunitare» de către Primăria Sibiu în colaborare cu alte instituții sau organizații de profil”.

Adresa semnată de Ana-Maria Benedek Sârbu, vicepreședinte al Animal Life nu a mai primit vreun răspuns de la funcționarii ori aleșii Sibiului.

La Oradea, din 2018

Municipiul Oradea a redus simțitor populația de câini maidanezi mult mai repede decât Sibiul. Prin urmare, acolo problema pisicilor comunitare a apărut mai repede, iar autoritățile au început din 2018 să lucreze la un regulament în acest sens.

Printre propunerile care au trezit, însă, opoziția multor locuitori a fost aceea de a fi interzisă hrănirea pisicilor pe domeniul public. Cei care erau prinși sau reclamați urmau amendați.

Chestiunea este, însă, mai complicată din cauza lipsei unor prevederi clare în legislația națională. ”Spre exemplu, proprietarii de câini pot fi mai bine responsabilizați datorită prevederilor din legislație. Pentru pisici, nici nu ne dorim o lege jumătate proastă, jumătate bună cum avem la câini, dar nici nu prea ai cum să responsabilizezi proprietarul. O pisică o prinzi foarte greu, pentru ca mai apoi să îi dovedești proprietarul și să ajungi la eventuala concluzie că și-a abandonat animalul cu pui cu tot. De aceea, ne-am dori să avem un dialog real cu administrația locală pentru a face un plan. E nevoie să fie alocat un buget pentru așa ceva, veterinarii care sterilizează pisicile să fie – măcar – plătiți. Noi nu putem gestiona singuri această situație”, mai arată Andreea Roseti.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro