Pe toată Via Transilvanica, ziua 11. Am ajuns la Sibiu: pe coline răsar castele și biserici fortificate

În cea de-a 11-a zi de când am pornit de la Putna, pe la miezul zilei am intrat în Florești, primul sat care întâmpină drumeții Via Transilvanica în județul Sibiu. Astfel am început traseul de 115 de km, care șerpuiește peste colinele județului, prin locuri în care pitorescul și istoria sunt puse în valoare de oameni care dau sens cuvântului nădejde.

După trei zile de pauză (dintre care două forțate de vreme și de reparațiile necesare bicicletelor) am reluat pedalatul pe Terra Saxonum (Ținutul Sașilor) de la Sighișoara și până la Copșa Mare. Planurile de a face mai mulți kilometri au fost scurtate de o defecțiune la o bicicletă și, mai apoi, de ploaie, fără ca aceste întâmplări să știrbească din farmecul aventurii. Dimpotrivă.

Copșa Mare

După o oprire la cea mai mare reședință fortificată din Transilvania - castelul Bethlen din Criș, de o frumusețe care tocmai renaște -, am intrat prin Floreștiul de Laslea în județul Sibiu. De aici și până la Micăsasa, Via Transilvanica străbate 115 km pe teritoriul județului Sibiu.

Aveam să (re)descoperim locuri la a căror renaștere a contribuit atât proaspătul Rege Charles al III-lea, cât și oamenii locului, dornici să le descoperi felul de a fi și a gândi. 

Biserica Evanghelică din Stejărenii

Pe teritoriul județului Sibiu, traseul Via Transilvanica se împletește cu o parte din potecile marcate de Colinele Transilvaniei. Rezultă un drum inițiatic care te poartă peste dealuri domoale, prin păduri cameleonice în vremea aceasta și prin văi unde ulițele largi ale satelor săsești poartă umbra bisericilor fortificate ridicate în urmă cu sute de ani.

Traseul marcat cu un ”T” portocaliu pe fundal alb ne-a purtat și în cei 47 de km ai celei de-a unsprezecea zi în casele unor oameni primitori, deschiși și dornici de a oferi din produsele lor locale. Ospitalitatea acestora a oferita savoare pauzelor de după pedalat înspre castele și biserici fortificate cu istorii care merită cunoscute. La care am ajuns prin peisaje care merită trăite.

De doi ani

Tronsonul Via Transilvanica pe teritoriul județului Sibiu a fost inaugurat în cadrul unui eveniment organizat la Biertan în urmă cu fix doi ani, adică în 20 septembrie 2020. 13 este numărul localităților sibiene prin care trece traseul: Florești, Mălâncrav, Nou Săsesc, Copșa Mare, Biertan, Richiș, Mediaș, Bazna, Târnava, Copșa Mică, Axente Sever, Șeica Mică și Micăsasa. Această din urmă localitate reprezintă și finalul Terra Saxonum. De aici încolo, cei care urmează Via Transilvanica vor intra în județul Alba, pe Terra Dacica.

Vezi mai jos rezumatul video al zilei a 11-a pe Via Transilvanica

N-au putut distruge CAP-iștii, cât a ars filmul lui Sergiu Nicolaescu

După pauza de trei zile, am ajuns cu trenul la Sighișoara, unde mi-am lăsat bicicleta după zece zile de pedalat dinspre Putna. Reîntâlnirea cu Sergiu Pâcă, ghidul de MTB care și-a propus să termine traseul de 1.400 de km odată cu Alin și Tibi Ușeriu, s-a prelungit de la bun început: pentru noua roată instalată pe bicicletă a fost folosit vechiul cauciuc, care s-a dovedit a mai avea un ghimpe împotriva camerei.

După o obligatorie plimbare prin cetatea medievală, am urcat printre stejarii seculari de pe platoul Breite, acolo unde mai acum câțiva ani vremelnici șefi prin administrația țării propuneau un parc tematic în jurul legendei lui Dracula. Ne-am adăpat cu nesaț din peisajul oferit de zăpodia (un fel de covată înconjurată de dealuri) de deasupra satului Stejăreni, după care pe un drum asfaltat, pe care n-am întâlnit urmă de mașină, am ajuns în Criș. ”Cel mai frumos castel renascentist din Ardeal” este descrierea din Ghidul Via Transilvanica a castelului Bethlen, care după retrocedare a intrat într-un amplu și îndelung proces de reabilitare.

Zăpodia de deasupra satului Stejărenii

Transformat de comuniști în spațiu pentru CAP-ul din sat, când capela a devenit depozit de îngrășăminte chimice, castelul ridicat începând cu secolul XIV avea să sufere mai ales în urma incendiului izbucnit în cadrul turnării unuia din filmele regizate de Sergiu Nicolaescu – este vorba de filmul ”Mihai Viteazul”.

Fortificații ale castelului Bethlen

Stâna de pe coline

N-am ieșit bine din județul Mureș, intrând în Sibiu pe poteci de pământ uscat, că roata care de dimineață avea pană a dat semne că mai are nevoie de intervenții: mai precis de un distanțier pentru pinioane, pentru care era nevoie de un drum înapoi până la Sighișoara.

Iar cât Sergiu a făcut drumul dus-întors spre Sighișoara ajutat de o mașină din Florești, aveam să-i descopăr parțial povestea lui Florin. Ciobanul care este și cantor bisericesc și a cărui stână este chiar pe traseul Via Transilvanica. ”Stâna de pe coline” și-a botezat omul locul în care crește oi, capre, vaci, gâște, găini, porci, porci de mangalița și cai.

Și unde drumeții Via Transilvanica pot opri la o poveste, o cană cu apă, o masă cu produse de la stână și din grădinile satului ori chiar un somn în fân.

La Stâna de pe coline, Florin crește și porci de Mangalița

Povestea frumoasă a lui Florin curge natural în mijlocul unei Via Transilvanica ce se dovedește o continuă poveste care te încarcă pozitiv.

Comorile

N-ai cum să nu folosești epitete și interjecții când din verdele colinar cobori în sate precum Mălâncrav, în care oamenii încurajați de fundația patronată de actualul Rege Charles au muncit nu doar la casele lor, ci și la refacerea bisericii. Să numești ”comoară” biserica fortificată ridicată pe o culme a satului poate fi expresia unui limbaj pueril. Dar în fața frescelor de sute de ani din interior, pictate acum aproape 700 de ani, ce alt cuvânt ai putea folosi? Mai ales când la doi pași de biserică vei găsi și un conac ridicat în urmă cu 600 de ani.

Pictură murală, biserica din Mălâncrav

Experiența Via Transilvanica se lasă descoperită prin oamenii care îi dau viață. Povestea lui Florin și a stânei lui de pe coline, a continuat cu cea a lui Erwin Maurer, sasul din Nou Săsesc care a refuzat să emigreze și care acum este foarte căutat pentru laptele de la bivolițele pe care le crește.

Sau cu povestea Simonei Seciu, femeia care a avut curajul să parieze pe agroturism în Copșa Mare și să facă din pasiunea ei pentru gătitul în cuptorul cu lemne o sursă de venit.

Ploaia care a început să cadă rece în timpul poveștilor avea să consfințească finalul zilei de pedalat: la Simona am găsit și cazare, și masă. Doar tocmai terminase de umplut peste 100 de borcane cu zacuscă, iar în soba de teracotă cu geam de sticlă tocmai începea să ardă focul.

Simona Seciu

Colțul pentru bicicliști

După trei zile de pauză, pedalatul pe Via Transilvanica prin Colinele Transilvaniei n-a avut ce probleme să ridice. Până să ne oprească ploaia, am parcurs 47 de km, pentru care am pedalat lejer mai puțin de patru ore, cu o diferență de nivel de peste 1.200 de metri.

Traseul include și câteva porțiuni de asfalt, dar și multe drumuri de pământ, multe de-a lungul unor terenuri agricole, care în condiții de ploaie ori imediat după vor face extrem de dificilă înaintarea pe ori pe lângă bicicletă.

Toată excursia zilei a 11-a a consumat opt ore cu tot cu opriri și povești și reparații de bicicletă. Traseul implică și urcări mai abrupte, care însă cu bicicleta electrică se transformă în ”provocări”, dar și coborâri rapide prin drumuri atât de vechi încât s-au ”scufundat” mult sub nivelul reliefului imediat.

Fiind vorba de doar 47 de km, după zece zile de antrenament și trei de pauză, am încheiat ziua cu o baterie care mai avea un stoc de energie de peste 60%.

În ceea ce-l privește pe Sergiu, care folosește o bicicletă normală, omul nu prea poate fi comparat: pedalează de parcă ar avea motorașe în picioare.

Vezi mai jos un video cu traseul din ziua cu numărul 11 pe Via Transilvanica și, mai apoi, fotografii de pe traseu

Toată aventura poate fi citită mai jos:

Am plecat pe toată Via Transilvanica. Ziua 1, ”`ai mai grea”

Pe toată Via Transilvanica. Ziua 2: spectaculos pare puțin spus

Pe toată Via Transilvanica. Ziua 3: am găsit locul unde a fost compusă Miorița

Pe toată Via Transilvanica, ziua 4. De la Tibi Ușeriu și până când norii ne-au devenit prieteni

Pe toată Via Transilvanica, ziua 5. Cei care dau farmec potecii: Ilona, Attila și Laci, spre exemplu

Pe toată Via Transilvanica. Ziua 6, în care aventura era să se încheie brusc, de două ori. Revanșa - fabuloasă

Pe toată Via Transilvanica, ziua 7. Atunci când oamenii și locurile te umplu de cadouri

Pe toată Via Transilvanica, ziua 8. Pe autostrada urșilor am ajuns în satul-muzeu

Pe toată Via Transilvanica, ziua 9. ”Acesta este tot secretul: să ne cunoaștem”

Pe toată Via Transilvanica, ziua 10. Am gonit din ținutul lemnos al secuilor în cel de piatră al sașilor: ne apropiem de casă

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro