Descoperiri arheologice realizate de experții Muzeului Brukenthal în curtea Orfelinatului Terezian

O echipă de arheologi ai Muzeului Național Brukenthal a realizat în luna noiembrie a anului trecut o cercetare arheologică în curtea fostului Orfelinat Terezian de pe strada Gladiolelor.

Vreme de aproximativ o săptămână, doi specialiști ai muzeului sibian au cercetat de la modul în care a fost ridicat emblematicul imobil și materialele de construcție folosite, până la unele detalii legate cine a locuit aici. Iar concluziile lor sunt interesante pentru orice sibian curios să afle mai multe despre istoria orașului.

Cercetarea arheologică a acestui obiectiv vine la solicitarea Direcției pentru Cultură Sibiu, după ce Primăria Sibiu a angajat un proiectant în vederea restaurării clădirii. Orfelinatul din Terezian este monument istoric categoria A, cea mai importantă categorie în ierarhia națională.

                   Citește și După trei ani: dărăpănatul monument istoric donat de Maria Tereza nu va mai fi spațiu cultural, ci de învățământ

”În acest caz vorbim despre un diagnostic arheologic, ideea principală nu a fost să săpăm tot ce avem la dispoziție, ci să facem o serie de sondaje pentru a afla mai multe date și informații utile despre stratigrafia zonei”, a explicat pentru Turnul Sfatului Claudia Urduzia, expert în arheologie. Ea a lucrat pe acest șantier alături de Sergiu Chideșa, arheolog.

În total, cei doi arheologi au realizat nouă sondaje arheologice în curtea fostului orfelinat, de dimensiuni cuprinse între 8 și 12 metri, un sondaj fiind un fel de șanț stabilit după anumite reguli și standarde în domeniu. Important este că descoperiri istorice s-au realizat în opt din cele nouă șanțuri.

”În cazul de față, spre deosebire de alte zone din Sibiu unde găsești informații din toate epocile, aici vorbim doar despre descoperiri legate actuala clădire. Pe de altă parte, spun eu că era inevitabil, întrucât am pus sondajele în așa fel încât să surprindem fundațiile clădirii. Rațiunea este foarte simplă, când demarezi un proiect de restaurare primul lucru pe care dorești să-l știi este cum stai cu fundațiile, cu temelia”, detaliază Claudia Urduzia.

Prima descoperire realizată o reprezintă pavajul vechi de mai bine de 200 de ani, care inițial mergea de-a lungul zidurilor clădirii. Este un pavaj din piatră de râu, adusă de undeva din apropierea Sibiului.

”Acest pavaj merge numai pe lângă clădirea orfelinatului, în curtea interioară, primii doi metri. Ne putem gândi pe acele pietre se plimbau copiii care aici învățau, mergeau la biserică, practic aici trăiau”, precizează Claudia Urduzia. Rolul pavajului era de a feri pe cei care locuiau de noroi și ocupă doar doi metri de lângă ziduri pentru că, în general, curțile interioare erau folosite pentru cultivarea unor plante.

În cazul Orfelinatului din Terezian nu vorbim despre un singur imobil, ci o serie de clădiri construite în jurul anului 1750 pentru imigranții austrieci. La vremea aceea Sibiul se oprea la malul Cibinului, clădirile fiind în afara urbei. Ulterior, în a doua jumătate a secolul XVIII, clădirile au fost transformate de preotul iezuit Johann Theofil Delphini în orfelinat. Ordinul ca aceste clădiri să fie predate de orașul Sibiu preotului Delphini aparține Împărătesei Maria Theresa, scopul fiind clar de bun început. Un alt detaliu istoric interesant este că vizavi de orfelinat exista un han, unde opreau toți călătorii și comercianții care veneau la Sibiu. Inițial podul peste Cibin în zonă era din lemn, el fiind înlocuit mai târziu cu cel din piatră.

                      Citește și Dărăpănatul monument donat de Maria Tereza: după trei ani de ”hârtii”, Primăria cere noi documentații

O descoperire realizată în curtea orfelinatului o reprezintă o serie de obiecte ceramice ce provin din secolul XVIII. Acestea sunt legate în principal de etapa construcției clădirilor și se referă la cioburi și fragmente din țiglă.

De asemenea, o altă descoperire o reprezintă o serie de materiale de construcție și urme ale șantierului de acum mai bine de 250 de ani. Vorbim despre urme de mortar folosit la ridicarea zidurilor, o groapă de dimensiuni considerabile de var și urmele cărămidăriei. La prima vedere toate aceste descoperiri nu par să aibă strălucirea unor podoabe din metale prețioase, ori rămășițe umane, însă în contextul pregătirii unui proiect de restaurare ele oferă detalii fundamentale constructorilor din zilele noastre.

Mai mult decât atât, informații legate de adâncimea, grosimea și materialele din care este construită fundația sunt extrem de importante.

”Concluzia mea este că reabilitarea poate continua sub supraveghere arheologică. Datele culese de noi arheologic sunt de folos arhitecților în proiectul de reabilitare. Faptul că am surprins fundația în diferite sondaje, în diferite etape și inclusiv cu materialele de construcție folosite originar, îi ajută să știe cât de stabilă este clădirea, cât de rezistentă în timp și de unde pornesc în procesul de reabilitare”, concluzionează expertul Claudia Urduzia.

Detalii despre alte cercetări arheologice făcute recent în municipiul Sibiu puteți citi aici:

Descoperire interesantă pe terenul unde urmează să fie construit Gușterlandul. Cercetare arheologică și în Câmpșor pentru aqua-park

Sursa foto: Muzeul Brukenthal