Țara funcționarilor plătiți degeaba: „Dacă ei mă trimit la Tribunal să îmi obțin drepturile, pentru ce mai încasează salarii?”

07 Octombrie 2023 20:28

Într-o țară sugrumată de cheltuielile cu angajații la stat și cu sălile instanțelor pline de tot felul de cauze, exemplul lui Constantin Chiorescu apare ca fiind edificator pentru lipsa de capacitate, răspundere și implicare a funcționarilor angajați pe banii comunității. „Dacă nu îți convine, dă-ne în judecată!”, i-au transmis funcționarii Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu, când omul s-a arătat revoltat de faptul că ajutorul la care tatăl său este îndreptățit nu este acordat din cauza unor detalii birocratice, pe care tot el este pus să le rezolve.

Constantin Chiorescu a aflat de câțiva ani că, urmare a faptului că bunicul său a căzut prizonier în lagărele rusești din cel de-al război mondial, tatăl său are dreptul la un ajutor de urmaș. Acest ajutor se acordă în funcție de perioada petrecută de către bunic în prizonierat. „Nu sunt mulți bani și nu sunt pentru mine, ci pentru tata și pentru sora lui. Oameni în vârstă, pentru care fiecare leu în plus prinde bine”, descrie pentru cititorii Turnul Sfatului Constantin Chiorescu, aflat și el la vârsta pensiei.

Bunicul său a decedat de ani buni, așa că sibianul a început să caute prin arhivele statului documentele care să ateste prizonieratul rudei dispărute. „E adevărat, e și vina bunicilor mei că nu au păstrat cu atenție toate actele, cum ar fi fost acel livret militar în care probabil îi erau trecute toate datele necesare. După vreo doi ani de căutat, am găsit un extras în Arhivele statului Botoșani, în care se vorbește despre faptul că bunicul meu a făcut parte dintr-un grup de prizonieri eliberați din URSS”, spune Constantin Chiorescu, care amintește că s-a adresat inclusiv unităților militare și chiar și CNSAS-ului pentru a căuta acte (CNSAS-ului, deoarece bunicul său a fost, mai apoi, implicat în rezistența anticomunistă).

Extrasul obținut de sibian de la Arhivele Naționale Botoșani atestă faptul că bunicul său, Ioan Chiorescu, născut în 29 septembrie 1921, se regăsește printre „prizonierii veniți din URSS în comuna Cordăneni, județul Dorohoi”, data repatrierii fiind 18 octombrie 1945.

Statul Român recunoaște că bunicul lui Constantin Chiorescu a fost prizonier de război

Cum documentul certifică doar data ieșirii din prizonierat, reprezentanții Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu i-au arătat că în vederea calculării cuantumului ajutorului de urmaș la care tatăl său este îndreptățit trebuie dovedită și perioada petrecută în lagăr. Doar că despre data în care bunicul său a căzut prizonier, Constantin Chiorescu nu a reușit să mai afle niciun alt document.

„Așa că am început să caut și să întreb oameni mai deștepți decât mine și am descoperit un studiu. Unul publicat de editura Monitorul Oficial, deci recunoscut de statul român, nu?”, arată Constantin Chiorescu. Studiul la care face referire poartă numele „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică: documente 1941 – 1956” și a fost publicat de către Institutul Diplomatic Român, în colaborare cu Arhivele Militare de Stat ale Rusiei. Iar potrivit acestui studiu, documentele rusești atestă că au existat trei etape distincte în care românii au fost luați prizonieri de către ruși. Prima a fost în perioada ofensivei armatei române alături de forțele militare ale Axei pe teritoriul URSS (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942), a doua etapă s-a derulat între declanșarea ofensivei trupelor sovietice de la Stalingrad și ajunul luptelor din zona Chișinău – Iași (19 noiembrie 1942 – 19 august 1944), în timp ce cea de-a treia etapă s-a derulat între 24 și 31 august 1944, după ofensiva trupelor sovietice pe teritoriul României începută pe 20 august 1944.

În această a treia etapă, suprapusă pe perioada a șapte zile, au dispărut cei mai mulți militari români (97.732, conform studiului), iar asta și pentru că acestora li se ordonase încetarea focului.

Iar speranțele lui Constantin Chiorescu tocmai de această ultimă perioadă se leagă. „Ce ne-am gândit noi? Există acest studiu, făcut de oameni deștepți, publicat de o instituție a Statului Român și editat de o altă instituție a Statului Român. Studiul indică trei perioade în care militarii români au fost luați prizonieri. Noi am fi de acord ca în cazul bunicului nostru să fie luată în calcul această a treia perioadă pentru intrarea în prizonierat, deci să se calculeze stagiul minim pentru acordarea acelui ajutor de urmaș. Suntem gata să dăm și la notar o declarație că acceptăm un astfel de calcul, în urma căruia ajutorul de urmaș ar fi de 300 – 350 de lei pe lună, aproximativ”, calculează Constantin Chiorescu. „Asta e rezolvarea la care ne-am gândit noi. Dacă au ei alta mai bună, o acceptăm”.

„Aici am ajuns”

Cu dosarul în care se dovedește că bunicul său a fost prizonier de război și cu studiul istoric amintit, pe lângă dosarul cu cererile tip și celelalte copii necesare, Constantin Chiorescu a ajuns la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Sibiu. Unde i s-a spus că cererea nu i se va rezolva, deoarece dosarul nu este complet. Omul a insistat, iar după 33 de zile de la depunerea cererii, a primit răspuns scris. Unul prin care i se cerea ca în termen de 15 zile să vină cu noi documente, în speță cu cele care să justifice data la care bunicul său a fost luat prizonier.

„«Dacă nu îți convine, dă-ne în judecată», așa mi-au spus când m-am dus iarăși să vorbesc cu ei. Păi, dacă eu trebuie să mă duc la Tribunal ca să îmi obțin drepturile, funcționarii aceștia pentru cei mai sunt plătiți? Doar ca să se uite la niște documente fără să judece nimic? Să își dea toți demisia, atunci, și ne depunem dosarele de urmaș la Tribunal. Am fost și la un avocat, în cele din urmă. Mi-a cerut 4.000 de lei. Aici am ajuns”, oftează deznădăjduit sibianul.

Răspunsul scris primit de Constantin Chiorescu

Supărat și pe faptul că funcționarii au dat un termen de 15 zile să-și completeze dosarul. „Mie mi-au răspuns în 33 de zile, deși deja discutasem toate chestiunile acestea cu ei. Și știți de ce cred că mi-au dat termen de doar 15 zile? Ca să n-am eu timp să completez dosarul, să îl închidă pe acesta și să își justifice ei munca că nu mai au dosare în lucru”.

„Pentru cei care și-au sacrificat viața...”

Ne-am adresat conducerii AJPIS Sibiu pentru a vedea de ce instituția creată să răspundă unor astfel de solicitări sociale nu poate rezolva situația lui Constantin Chiorescu. Răspunsul semnat de Laura Bogdan, directorul executiv al AJPIS Sibiu, se întinde pe mai bine de două pagini. Și după ce face referire pe rânduri întregi la modul în care Statul Român își arată recunoștința „pentru cei care și-au sacrificat viața pentru apărarea libertății, demnității și credinței străbune a poporului român”, directorul executiv revine cu alte rânduri a căror concluzie este „nu se poate”.

În răspunsul către cititorii Turnul Sfatului, conducerea AJPIS enumeră grija statului pentru cetățenii săi

Studiul istoric nu poate fi luat în calcul deoarece nu este „un act oficial al unui organ competent / autoritate etc” și, în plus, „de-a lungul timpului studiile istorice și-au schimbat foarte mult felul de a interpreta trecutul”.

În cele din urmă, conducerea AJPIS Sibiu nu își arogă nicio responsabilitate în rezolvarea situației lui Constantin Chiorescu, iar despre faptul că funcționarii instituției l-au trimis pe acesta la Tribunal, Laura Bogdan spune că o astfel de informare – asupra dreptului de a contesta în instanță – face parte din fișa postului. „Astfel, așa cum se observă în mod indubitabil, funcționarul public a comunicat corect prevederea legală aplicabilă, iar orice apreciere la care faceți referire (afirmațiile cetățeanului) nu are un fundament legal”, încheie Laura Bogdan răspunsul transmis în atenția cititorilor Turnul Sfatului.

Răspunsul integral al AJPIS poate fi citit aici

Avocat: durează minim nouă luni

Am contactat mai mulți avocați pe acest subiect și toți au arătat că, în instanță, cazul lui Constantin Chiorescu are șanse de a câștiga: actele statului român dovedesc fără tăgadă faptul că bunicul acestuia a fost în mod clar prizonier de război.

Doar că un astfel de demers ar consuma bani și timp. „Dovada că a fost prizonier de război este clară, din extras înțelegându-se că el era în contingentul 1943 când a căzut prizonier. Procesul în contencios administrativ durează în funcție de necesitatea efectuării unei adrese de către instanță înspre Arhivele Naționale pentru a depune toate documentele din arhive referitoare la numitul Ioan Chiorescu. Dacă răspunsul vine într-un termen rezonabil de 30 de zile, atunci procesul – pe fond – nu durează mai mult de nouă luni de la înregistrarea acțiunii”, arată avocatul Horațiu Marin, fost subprefect al județului, pentru cititorii Turnul Sfatului. „Costurile variază de la avocat la avocat, onorariul meu pentru astfel de acțiune este de 4.500 de lei”, mai arată Horațiu Marin.

Salarii și sporuri și vouchere de vacanță

Am căutat cel mai recent raport de activitate întocmit de către AJPIS Sibiu. A fost întocmit în decembrie anul trecut și a fost prezentat într-o anostă ședință a Colegiului prefectural. Singurele date concrete sunt că prin intermediul instituției au fost plătite ajutoare sociale pentru 2.707 de beneficiari (în sumă de 8,6 milioane de lei), alocații pentru susținerea familiei pentru o medie lunară de 2.834 de beneficiari (5,7 milioane de lei, în total), ajutoare pentru încălzire pentru o medie de 13.189 de beneficiari (15,4 milioane de lei, în total) și cinci ajutoare de urgență.

„Principala dificultate cu care se confruntă instituția noastră este personalul insuficient, având în vedere volumul mare de muncă, complexitatea activităților desfășurate potrivit atribuțiilor legale, diversitatea beneficiilor de asistență socială gestionate și administrate de către instituție”, se mai arată în raportul care se încheie cu asigurări că funcționarii instituției întreprind „tot ceea ce era necesar” pentru asistența socială a cetățenilor județului Sibiu.

Raportul integral al AJPIS Sibiu poate fi citit aici

Conform rapoartelor de execuție bugetară, până la finele lunii august 2023, funcționarii AJPIS Sibiu au fost răsplătiți cu salarii de bază în sumă totală de 1,9 milioane de lei (față de 1,7 milioane de lei până în august 2022), au primit sporuri pentru condiții de muncă de peste 200.000 de lei (față de 191.000 de lei, în perioada similară a anului trecut), primind și vouchere de vacanță în sumă totală de 50.750 de lei (față de 47.850 de lei, valoarea voucherelor de vacanță plătite în perioada echivalentă a anului trecut).

Foto principală: evenimentele organizate în Piața Mare a Sibiului, pentru a celebra cei 100 de ani de la Marea Unire din 1918

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube