Biserica Azilului din Sibiu, în „pericol de a se prăbuși”. CJ demarează procedura pentru expertiza tehnică

După mai mulți ani în care au fost aprobate intervenții cosmetice, Biserica Azilului, una din cele mai vechi din Sibiu, se află în prag de prăbușire. Este constatarea reprezentanților Consiliului Județean Sibiu. Aceștia recunosc că imobilul istoric – care mai ales după anii 90 a suferit o serie de intervenții mai mult sau mai puțin benefice – are nevoie de o reabilitare costisitoare și au demarat procedura de realizare a unei expertize tehnice.

Biserica Azilului din Sibiu este un monument istoric de clasă A. A fost construită în secolul al XIII-lea și, potrivit plăcuței de pe un perete, este „prima biserică a locuitorilor vechiului Sibiu”. Însă în forma în care o vedem astăzi a ajuns pe la 1760, începuturile fiind altele.

Direcția Strategii și Proiecte din cadrul CJ Sibiu subliniază necesitatea urgentă a acestei expertize, dat fiind starea avansată de degradare a edificiului și riscul de prăbușire. Biserica nu a beneficiat în ultimii ani de intervenții semnificative, ci doar de reparații minore, care nu au fost suficiente pentru a preveni deteriorarea accelerată a structurii.

„Din cauza faptului că nu au fost realizate intervenții în ultimii ani, clădirea se află într-o stare avansată de degradare, prezentând pericol de a se prăbuși.

Biserica Aziului din Sibiu datează din secolul al XIII lea, în vecinătatea spitalului medieval cel mai vechi din țară (devenit ulterior azil), fiind inițial în custodia comunității romano-catolice germane (călugărilor Ordinului Sf. Spirit), apoi protestante, în ziua de astăzi, ortodoxe, în urma demersurilor Mitropoliei Ardealului de la sfârșitul sec. XX; La data construirii se afla amplasată la intrarea în oraşul fortificat.

Imobilul în manieră gotică cu influențe baroce a suferit nenumarate extinderi, modificări și restaurări, forma inițială fiind mult diferită de ceea ce se regăsește în prezent. Cu trecerea anilor, prin schimbări succesive de destinație și de proprietari, clădirea a ajuns să se degradeze vizibil, după anii 90 intervențiile asupra construcției fiind mai mult sau mai puțin benefice.

Trebuie menţionat faptul că Biserica Azilului din Sibiu, nu a mai beneficiat de fonduri pentru ample lucrări de consolidare și restaurare, ci doar de mici reparații și întrețineri curente, motiv pentru care este în pericol de dispariție.

În acest context, se impune realizarea unei expertize tehnice care să releve degradările, cauzele acestora și totodată lucrări de intervenție în vederea evitării prăbușirii obiectivului”, scrie în caietul de sarcini la anunțul de organizare a licitației privind contractarea de „Servicii privind elaborarea expertizei tehnice pentru monumentul istoric de clasa A – Biserica Azilului, Sibiu”.

Licitația este programată pe data de 21 mai 2024, iar valoarea estimată a contractului pe care administrația județeană promite să-l semneze este de 100.000 lei.

Conform funcționarilor CJ Sibiu, expertiza tehnică este necesară în cadrul proiectului mai amplu de „restaurare și valorificare turistică a Bisericii Azilului din Sibiu”. Aceștia precizează că prevederile unei hotărâri de Guvern din 2016 (nr. 907) arată că etapa I (înainte de elaborarea documentațiilor la nivel de SF/DALI, DTAC, DTOE, PT) constă în „nota conceptuală și tema de proiectare (cu respectarea modelelor din actul normativ). Având în vedere faptul că se intenționează achiziționarea DOAR a expertizei tehnice și analizând conținutul cadru al documentelor aferente etapei I, nu se pot realiza aceste documente la acest moment. Tema de proiectare și nota conceptuală se vor realiza la momentul la care se va intenționa contractarea DALI-ului”.

Pe lângă diagnosticarea problemelor structurale, expertiza tehnică va include analize pentru stabilirea riscului seismic, teste ale calității materialelor și evaluări biologice și chimice. Această evaluare detaliată va servi ca bază pentru lucrările de consolidare și restaurare care urmează să fie efectuate pentru a preveni orice catastrofă potențială, se arată în caietul de sarcini.

Consiliul Județean Sibiu se angajează să asigure finanțarea necesară – împreună cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului, în calitate de administrator – însă e menționată ca fiind o „investiție ulterioară”:

„Biserica Azilului din Sibiu al cărei sediu va fi consolidat printr-o investiție ulterioară, restaurat şi valorificat în scop religios, turistic și socio-educațional, face parte din domeniul public al Judeţului Sibiu şi se află în administrarea Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu.

În scopul satisfacerii cerinţelor de desfășurare a activităților culturale și turistice şi pentru conservarea patrimoniului istoric și cultural, administratorul Bisericii Azilului și Consiliul Judeţean Sibiu, vor asigura anual din bugetul propriu fondurile necesare pentru funcționarea instituției, efectuarea de lucrări de întreţinere și reparații curente și plata salariilor angajaților instituției şi a utilităţilor.

Continuitatea activităţilor cultural-religioase va fi asigurată de angajaţii Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu, de partenerii și colaboratorii acestora și de Consiliului Județean Sibiu”.

Istoricul restaurărilor (promise) 

În februarie 2016, firmele interesate de realizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție pentru restaurarea primei biserici a municipiului Sibiului aflată încă „în picioare” – Biserica Azilului – erau așteptate la o vizită a amplasamentului pe data de 1 martie. În urma acestei vizite, urma să fie demarată o procedură de achiziție directă a serviciilor de proiectare pentru restaurarea și valorificarea turistică a monumentului istoric.

„Se dorește realizarea unei documentații tehnico-economice care să corespundă cât mai bine cerințelor POR 2014 – 2020”, se arată în anunțul publicat de CJ Sibiu, ai cărui reprezentați anunțau că investiția va fi depusă spre finanțare pe Axa 5 a POR 2014 – 2020. Pe axa respectivă erau alocate fonduri pentru „îmbunătățirea mediului urban și conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”. Contribuția maximă nerambursabilă ce putea fi alocată pentru un proiect pe această axă era de 5 milioane de euro (respectiv 10 milioane de euro, dacă Biserica ar fi fost înscrisă pe lista UNESCO).

CITEȘTE ȘI: Prima biserică a Sibiului va fi introdusă în circuitul turistic

La sfârșitul anului 2016, în noiembrie, consilierii județeni ai Sibiului s-au întrunit în ședință extraordinară pentru a aproba documentația proiectului de restaurare și valorificare turistică a Bisericii Azilului din Sibiu. Proiectul era estimat la 7 milioane de lei.

CITEȘTE ȘI: Șapte milioane de lei, pentru transformarea Bisericii Azilului în spațiu turistic, religios și cultural

Însă entuziasmul a dispărut anul următor: demersul a picat din cauza unor probleme cu actele de proprietate.

Secretarul de Stat pentru Culte de atunci, Victor Opaschi, a răspuns unei interpelări a deputatului Ovidiu Ganț, că așteaptă rectificarea bugetară: „Documentația parohiei este completă, respectând prevederile art.3 din OG nr. 82/2001 și art. HG 1470/2002. Conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a lăcașurilor de cult care sunt clasate drept monumente istorice reprezintă o preocupare constantă a Secretariatului de Stat pentru Culte, alocând anual sume consistente în acest sens. Întrucât solicitarea de sprijin financiar pentru reabilitarea/reparația acoperișului Bisericii Azilului din Sibiu a fost transmisă în data de 18 septembrie, Secretariatului de Stat pentru Culte va acorda sprijin financiar pentru obiectivul mai sus menționat, după cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, dacă aceasta va fi pozitivă”.

A venit și rectificarea bugetară, pozitivă, însă banii primiți erau destinați doar pentru salariile preoților.

CITEȘTE ȘI: Lucrările la Biserica Azilului se amână a doua oară. Totul e OK, dar nu sunt bani

În martie 2024, conducerea CJ Sibiu, însoțită de ministrul Culturii, Raluca Turcan, au efectuat o vizită în teren în care au constatat: Biserica Azilului are nevoie de lucrări de consolidare.

„Vestea bună este că acest o obiectiv istoric a fost inclus în Programul Național de Restaurare gestionat de Ministerul Culturii”, a fost singura mențiune de după vizită, scrisă de Daniela Cîmpean pe pagina sa de Facebook.