Vineri,
14.02.2025
Cer Senin
Acum
3°C

Noi cercetări arheologice pe traseul autostrăzii Sibiu – Pitești: ”Un habitat medieval montan, foarte rar investigat până acum în ţara noastră”.

Noi cercetări arheologice pe traseul autostrăzii Sibiu – Pitești: ”Un habitat medieval montan, foarte rar investigat până acum în ţara noastră”.

Pe traseul secţiunii 3 al autostrăzii Sibiu-Piteşti, care măsoară 37,4 kilometri şi trece prin două comune din judeţul Vâlcea (Racoviţa şi Perişani) şi patru din judeţul Argeş (Sălătrucu, Şuici, Cepari şi Tigveni), sunt opt situri arheologice, relatează Agerpres.

Două noi situri arheologice au fost descoperite în comuna Perişani în urma cercetării preventive care s-a realizat pentru Autostrada Sibiu-Piteşti, fiind vorba de vestigii importante care arată modul de organizare şi activităţile practicate de comunităţile din această zonă în diferite perioade istorice, începând din preistorie şi până în epoca modernă.

La această cercetare arheologică derulată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei pe traseul secţiunii 3 (Cornetu-Tigveni) a viitoarei autostrăzi au participat doi arheologi ai Muzeului Judeţean Vâlcea, Carol Terteci şi Ionuţ Tuţulescu, care au cercetat atât în partea din judeţul Vâlcea, cât şi în cea din judeţul Argeş.

Citește și:

Descoperiri arheologice pe autostrada Sibiu-Pitești. Corina Borș, Muzeul Național de Istorie a României: ”Avem vestigiile unei importante bătălii din Primul Război Mondial”

Ciobanii vechi și noi

Aici s-a descoperit o formă de locuire montană, folosită de ciobani în evul mediu, însă locul se suprapune cu așezări preistorice.

"Cercetările au început cu o etapă de diagnostic arheologic, după cea a studiului teoretic, diagnosticul arheologic fiind folosit pentru a se descoperi noile situri arheologice necunoscute până la momentul actual pe traseul viitoarei autostrăzi. Astfel au fost descoperite în comuna Perişani situri arheologice, care deja au fost cercetate atât în anul 2023, cât şi în anul 2024.

Chiar în toamna anului trecut am cercetat siturile de la Perişani-Pripoare şi, bineînţeles, în judeţul învecinat, judeţul Argeş, comuna Şuici. În 2023 a mai fost o cercetare arheologică preventivă în comuna Perişani, în punctul Poiana. Nici unul dintre siturile la care mă refer nu era cunoscut nici în literatura de specialitate, nici pe hărţile arheologice. Deci, practic, au fost situri noi. Sunt situri care au locuiri atât din preistorie, dar locuiri de scurtă durată, epoca bronzului, chiar sfârşitul epocii bronzului, însă majoritatea complexelor arheologice ale acestor situri sunt din perioada medievală târzie", a declarat, pentru Agerpres, arheologul Carol Terteci.

Printre descoperirile din Perişani făcute de cei doi arheologi vâlceni în cei doi ani petrecuţi în teren, deosebite sunt cele de la Poiana (Clocotici), care au creat practic premisele studierii unui habitat medieval montan, foarte rar investigat până acum în ţara noastră. Inventarul arheologic descoperit arată că şi în urmă cu mai bine de 500 de ani în această zonă a judeţului a existat o comunitate mică de ţărani înstăriţi care se ocupau cu păstoritul.

"Vorbim, practic, de aşezări rurale de munte, un tip de aşezare care foarte puţin a fost cercetat în România în zonele respective. Locuirea aceasta de munte de la Poiana-Perişani, are legătură cu activitatea pastorală a comunităţilor respective. Am găsit o structură de locuire cu fundaţie din piatră, cu instalaţie de ardere. De asemenea, structuri de locuire de tipul bordeielor şi nelipsitele gropi menajere, în care de obicei se găsesc resturile aruncate de locuitorii atât din preistorie, cât şi din antichitate şi din evul mediu, forma ceramicii, a vaselor şi altor obiecte pe care le aruncau în aceste gropi. Noi nu suntem arheozoologi ca să recunoaştem chiar toate oasele, dar am recunoscut oase de bovidee, majoritatea", a mai spus arheologul vâlcean.

Deşi cercetarea din teren s-a încheiat, zona va rămâne în continuare sub supravegherea cercetătorilor şi când vor începe efectiv lucrările la această secţiune, nu este exclusă posibilitatea să fie găsite şi alte artefacte de valoare.

Citește și:

VIDEO noi descoperiri arheologice pe șantierul autostrăzii Sibiu – Pitești: o așezare getică distrusă de inundații. Aici au fost descoperite și urmele unei bătălii din Primul Război Mondial

”Drum prin istorie”

Pe traseul secţiunii 3 al autostrăzii Sibiu-Piteşti sunt cele opt situri arheologice, însă sunt, de asemenea, delimitate şi zece zone de atenţie - trei în sectorul sudic (valea Topologului), şase în sectorul nordic (valea Băiaşului şi zona Cornetu) şi una la Rudeni.

Rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice din această secţiune de autostradă vor fi prezentate însă în cadrul unei expoziţii fotodocumentare, pe care Muzeul Naţional de Istorie a României a anunţat că o va organiza, începând cu această lună şi până în iulie, în fiecare dintre comunele prin care va trece acest drum de mare viteză, scopul demersului fiind acela de a le face cunoscută istoria acestor locuri şi locuitorilor zonei.

"Sintagma "drum prin istorie" ar putea părea - la prima vedere - metaforică, dar ea exprimă cu adevărat o realitate. Anume cea a unui drum modern - o autostradă, care va fi construită urmând traseul altor drumuri istorice, cu mult mai vechi, dar la fel de însemnate. Astfel, cercetarea arheologică preventivă ocazionată de acest proiect major de infrastructură rutieră a însemnat o descoperire a noi şi noi istorii, de-a lungul văii superioare a Topologului şi a văii Băiaşului. În această expoziţie fotodocumentară (intitulată "Drum prin istorie. Patrimoniul arheologic în contextul construirii autostrăzii Sibiu - Piteşti / secţiunea 3") veţi putea descoperi premisele şi caracteristicile acestui amplu proiect de cercetare, dar în special rezultatele sale (preliminare) şi cum acesta creează oportunitatea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a patrimoniului arheologic şi istoric al zonelor ce vor fi străbătute de viitoarea autostradă, completând şi actualizând date pentru peisajul cultural şi repertoriul trecutului acestora", se arată în comunicatul de presă transmis de Muzeul Naţional de Istorie.

Sursa foto: CNAIR

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Magog

Acum 3 săptămâni

cei doi arheologi, sunt aboslventi de Sibiu.
Raspunde

Vld

Acum 3 săptămâni

Chiar si-asa, nu se pune virgula intre subiect si predicat. Deci: "Cei doi arheologi sunt absolventi de Sibiu."
Raspunde

Georgescu

Acum 3 săptămâni

Cum ne asiguram ca nu vor fi distruse de santier? Se le vedem cu totii si sa se poata face cercetari mai amanuntite ulterior?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus