Primăria Sibiu scoate la licitație proiectarea pentru amenajarea coridoarelor verzi din Vasile Aaron și Tineretului. Studiu ULBS: Ecosistemele sunt puternic degradate și sufocate de deșeuri

Primăria Sibiu a scos la licitație proiectarea și asistența tehnică pentru amenajarea coridoarelor verzi din cartierele Vasile Aaron și Tineretului, în prezent ecosisteme „puternic degradate și sufocate de deșeuri”. Zonele propuse spre amenajare sunt localizate în cartiere în care există un deficit de spații verzi, iar primăria vrea să obțină fonduri europene nerambursabile pentru execuția lucrărilor.

Licitația a fost publicată vineri, 25 aprilie, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este miercuri, 30 aprilie. Valoarea estimată a contractual este de 270.000 lei (fără TVA).

După semnarea contractului, firma câștigătoare are la dispoziție 50 de zile pentru realizarea documentațiilor tehnice, iar asistența tehnică se va realiza pe toată perioada de execuție a lucrărilor, care este preconizată pe parcursul a 12 luni. Pentru recepția lucrarii și eventuale remedieri sunt preconizate alte 2 luni.

Potrivit administrației locale, „crearea și extinderea coridoarelor verzi la nivelul municipiului vor îmbunătății furnizarea de servicii ecosistemice (îmbunătățirea bidiversității, protecția naturii, menținerea temperaturilor mai scăzute, îmbunătățirea calității aerului, vieții, etc) și creșterea metrului pătrat pe cap de locuitor a spațiilor verzi”. 

Amplasarea coridoarelor verzi

Cele două coridoare verzi sunt împărțite în mai multe zone:

Zona 1. Cartier Vasile Aaron: str. Oncești (în spatele bisericii), de-a lungul Văii Săpunului până la intersecția dintre strada Oașa cu str. Doctor Ion Rațiu (Șelimbăr). Suprafața terenului se întinde în plan pe aproximativ 10.600 m2 și se află în intravilanul orașului. 

Zona 2. Cartier Vasile Aaron: intersecție strada Oașa cu str. Doctor Ion Rațiu (Șelimber) de-a lungul Văii Săpunului (sud), până la str. „Gazului” (conform Google Maps), limita nord – vestică fiind str. Muncel. Suprafața terenului se întinde în plan pe aproximativ 25.643.95 m2 și se află în intravilanul orașului.

Zona 3: Cartier Vasile Aaron: zona verde situată între str. Semaforului și liniile CFR (est), clădirea „Kromberg & Schubert” și viaduct Vasile Aaron. Suprafața terenului se întinde în plan pe aproximativ 13.056 m2 și se află în intravilanul orașului.

Zona 4: Cartier Tineretului: zona verde mărginită la nord de Pârâul Rossbach, est str. Roma, Viena și Boticelli, sud și sud – est str. Lisabona, sud-vest Deventer, est str. Londa și Berlin. Suprafața terenului se întinde în plan pe aproximativ 15.500 m2 și se află în intravilanul orașului fiind în administrarea Sistemului de Gospodărire al Apelor Sibiu. Amenajarea acestora se va realiza prin încheierea unui protocol de colaborare.

„Din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Sibiu rezultă că este necesar extinderea suprafeţei de spaţii verzi şi revitalizarea/ modernizarea celor existente din Municipiul Sibiu. Scopul reabilitării acestor spatii verzi este stoparea fenomenului de degradare a spaţiului verde, creşterea calităţii peisajului, creşterea gradului de confort al locuitorilor, înlăturarea aspectului neîngrijit al acestei zone urbane, îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu,” se arată în caietul de sarcini al licitației.

Foto arhivă Turnul Sfatului – Pârâul Rossbach, cartierul Tineretului

Citește și Coridor verde în cartierul Tineretului: 3 hectare și aproape 16 milioane de lei pentru amenajare. Primăria prezintă primele date la Agenția de Mediu

„Ecosisteme puternic degradate și sufocate de deșeuri”

Poluarea este cea mai mare problemă în zonele propuse pentru transformare, se arată în studiul dendrologic și de biodiversitate realizat de o echipă a Facultății de Științe a Universității Lucian Blaga din Sibiu. 

Situația diferă foarte mult între cele două zone, arată autorii studiului

Astfel, cartierul Tineretului, aflat la periferia nord-vestică a orașului, în zona pajiștilor din extravilan, este un cartier nou cu un aspect îngrijit și, deși lipsesc spațiile verzi, grădinile gospodăriilor individuale, aliniamentele stradale și spațiile verzi din lungul Văii Rusciorului conferă un anume echilibru în relația natural – mediu construit.

Pe de altă parte, cartierul Vasile Aaron este un cartier dens populat, cu locuințe colective, cu construcții de dimensiuni mari și suprafețe aproape în totalitate„ artificializate și impermeabilizate”.

„Studiul de fundamentare în domeniul mediului al PUG Sibiu, realizat în 2008, a evidențiat pentru acest cartier un indice de suprafață verde de doar 1,85 m2/locuitor, mult inferior indicelui pentru toată suprafața intravilanului de 23,86 m2 /locuitor, care, oricum, se situa sub valoarea reglementată la nivel național la momentul cercetării și cu mult mai puțin față de recomandările OMS. Indicele de suprafață verde din acest cartier se datorează fâșiei de zăvoi, pajiștilor și grădinilor din lungul Văii Săpunului, ecosisteme care la momentul observației s-a constatat a fi puternic degradate și sufocate de deșeuri,” spun autorii studiului consultat de Turnul Sfatului. 

Citește și Poluare pe Valea Săpunului: Canalizarea de la unele blocuri de pe Doamna Stanca și strada Liviu Ciulei ajunge pe vale

Zona verde din cartierul Tineretului

În ceea ce privește zona din cartierul Tineretului, o problemă o constituie debitele scăzute și conținutul ridicat de materie organică din albia Văii Rusciorului. De asemenea, a fost identificată o poluare generată de preluarea prin intermediul pânzei freatice a îngrășămintelor chimice și pesticidelor utilizate în activitățile agricole, dar și din cauza a două conducte de canalizare care deversează apa uzată direct în râu.

sursă: studiul ULBS

Potrivit specialiștilor, alte surse de poluare sunt depozitele de deșeuri din construcții rămase dispersat în malurile canalului sau pe pajiște, platforma amenajată pentru preluarea diferențiată a deșeurilor sau chiar podurile amenajate peste calea ferată și șosele care în urma traficului feroviar și rutier pot constitui surse accidentale de deșeuri. Un alt aspect îl constituie amenajarea de către localnici a unor platforme pietruite pentru parcarea mașinilor, care pot contribui accidental la poluarea pânzei freatice și a solului cu uleiuri și carburanți.

sursă: studiul ULBS

Valea Săpunului din cartierul Vasile Aaron

În zona verde Vasile Aaron observațiile s-au realizat în lungul Văii Săpunului din spatele bisericii de pe strada Oncești și până în extremitatea estică a cartierului pe strada Muncel, la liniile de cale ferată, iar concluziile specialiștilor sunt că zona este afectată puternic din cauza poluării, a fragmentării habitatelor, precum și a blocării albiei cu deșeuri.

sursă: studiul ULBS

Citește și Fodor: „Toată mizeria se varsă în Valea Săpunului și nimănui nu-i pasă”. Discuții fără un deznodământ despre pâraiele din oraș

„Deși este o zonă verde bine închegată în lungul Văii Săpunului cu vegetație ierboasă, arbustivă și arboricolă care ar trebui să fie un spațiu de recreere pentru populația cartierului, cea mai mare parte a acestei zone este puternic afectată atât de procese naturale de eroziune, dar mai ales de degradarea prin fragmentarea habitatelor și poluare, iar cele două poduri rutiere de pe Valea Săpunului au tubulaturi subdimensionate și blochează scurgerea în condițiile aglomerării albiei cu material lemnos și deșeuri”, arată realizatorii studiului. 

Pentru a combate eroziunea, localnicii au realizat lucrări artizanale de protecție a malurilor cu materiale lemnoase sau cu cauciuc, lucrări care constituie factori de redirecționare a curentului principal și factori de risc și aglomerare a albiei.

sursă: studiul ULBS

Degradarea habitatelor prin fragmentare este cauzată de circulația intensă pietonală sau rutieră și pendularea spre și dinspre zona comercială din Șelimbăr. De asemenea, locuitorii cartierului Vasile Aaron dețin proprietăți sau au închiriat grădini pe malul drept al Văii Săpunului, iar accesul spre acestea se realizează pe poteci și podețe artizanale, care sunt și trasee preferate de locuitorii din Șelimbăr care își desfășoară activitatea în Sibiu și care preferă să străbată această zonă, decât să ocolească pe drumurile amenajate pentru tranzit, reiterează specialiștii de la ULBS. 

sursă: studiul ULBS

Astfel, fragmentarea habitatelor prin împrejmuirea și amenajarea de grădini se înregistrează la est de podul rutier dintre strada Oașa și Dr. Ion Rațiu (Șelimbăr). Lărgirea podurilor de terasă și a luncii Văii Săpunului permite utilizarea agricolă, iar suprafața grădinilor în această zonă este de aproximativ 0,9 ha. În aceste areale, vegetația de luncă este înlocuită cu culturile agricole, ecosistemele fiind supuse modificării prin distrugerea speciilor naturale. 

Citește și Poluare pe Valea Săpunului: apa a devenit ”ca laptele” din cauza unor deversări din Șelimbăr

Degradarea habitatelor prin poluare cu deșeuri constituie una dintre cele mai mari probleme ale zonei verzi din Vasile Aaron:  jgheaburile și conductele de canalizare care deversează ape uzate din gospodăriile colective din Șelimbăr, conductele de evacuare a apelor pluviale îmbogățite cu compuși chimici rezultați în urma traficului pe carosabil, deșeurile menajere aruncate în spatele bisericii și zona parcului de joacă pentru copii, deșeurile metalice, de cărămidă, beton și cauciuc din albia minoră.

foto arhivă Turnul Sfatului

Platforma de recoltare a deșeurilor din zona bisericii constituie un adevărat focar de infecție și poluare în zonă atât prin deșeurile dispersate în jur, cât și prin mamiferele mici și păsările care caută hrană în această zonă, arată specialiștii. Surse importante de deșeuri sunt și podețele artizanale și gardurile grădinilor riverane care sunt realizate din deșeuri lemnoase, plastic, cauciuc și deșeuri metalice care ajung în albia minoră la viituri. 

Citește și Mulți locatari ai blocurilor de pe Valea Săpunului se dau jos din mașini și aruncă gunoaiele în apă. Amplă acțiune de ecologizare între Sibiu și Șelimbăr

foto arhiva Turnul Sfatului

Foto principală: arhiva Turnul Sfatului