Florin Neag, managerul Spitalului de Psihiatrie și-a încheiat mandatul: „Mulțumesc celor care pot să vadă în pacienții psihiatrici omul din spatele diagnosticului”

Florin Neag, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie, și-a încheiat în luna iulie mandatul de conducere. În prezent este manager interimar până la organizarea unui nou concurs. Spune că perioada sa a fost marcată de provocări majore și reforme importante. În interviul acordat publicației noastre, Neag vorbește deschis despre dificultățile cu care s-a confruntat în gestionarea instituției, despre nevoia stringentă de modernizare a infrastructurii și despre importanța abordării psiho-sociale în tratarea pacienților. De asemenea, subliniază eforturile depuse pentru creșterea calității serviciilor medicale, dar și despre lipsa resurselor și provocările legislative care afectează domeniul psihiatriei în România. În ciuda dificultăților, Florin Neag rămâne optimist privind viitorul spitalului. Acesta anunță că-și va depune dosarul pentru un nou mandat. 

Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale dumneavoastră în calitate de manager al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu?

În perioada mandatului meu, am pus un accent deosebit pe modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea serviciilor medicale și creșterea calității actului medical. Printre cele mai importante realizări se numără demararea și implementarea unui program multianual de modernizare a dotărilor spitalului, creșterea gradului de siguranță pentru pacienți și personal, dezvoltarea parteneriatelor cu autoritățile locale și obținerea de finanțări pentru investiții esențiale.

De asemenea, am urmărit constant eficientizarea managementului resurselor umane, utilizarea eficientă și eficace aresurselor financiare ale spitalului precum și implementarea unor standarde de calitate aliniate cerințelor actuale din domeniul sănătății mintale. Acreditarea spitalului în etapa a II-a a reprezentat de asemenea un obiectiv asumat și pe deplin îndeplinit, rezultat al unei munci complexe și intense, de echipă, în cadrul spitalului.

În decembrie 2024, spitalul a achiziționat peste 100 de paturi noi, cu o investiție de peste 600.000 de lei. Cum a influențat această investiție calitatea îngrijirii pacienților și ce alte îmbunătățiri infrastructurale au fost realizate în timpul mandatului dumneavoastră?

Achiziția celor peste 100 de paturi noi a reprezentat un pas important în creșterea confortului și siguranței pacienților, atât adulți, cât și minori. Noile paturi sunt complet echipate cu saltele ergonomice și noptiere multifuncționale, îmbunătățind astfel semnificativ condițiile hoteliere din saloane. În paralel, am investit în dotări esențiale precum frigidere și televizoare pentru pacienți, dar și în echipamente de transport și mobilizare — tărgi, scaune speciale și rollborduri — care contribuie la îngrijirea în condiții optime. Toate aceste îmbunătățiri fac parte dintr-o strategie coerentă de reabilitare a infrastructurii dotărilor spitalului.

Ați menționat că aceste achiziții fac parte dintr-un program multianual de înlocuire a tuturor paturilor spitalului. Care este stadiul actual al acestui program și ce alte obiective v-ați propus în cadrul său?

Programul multianual de înlocuire a tuturor paturilor medicale din spital este deja în desfășurare și progresează conform planificării. În 2024, prin intermediul programului „Agenda Sănătății” derulat de Primăria Municipiului Sibiu, am achiziționat 100 de paturi moderne, complet echipate.

În 2025, am depus o nouă solicitare de finanțare pentru 54 de paturi standard și 12 paturi specializate pentru camera de gardă. Totodată, ne propunem standardizarea mobilierului medical din saloane și adaptarea acestuia la nevoile specifice ale pacienților, în special în secțiile cu grad crescut de vulnerabilitate sau mobilitate redusă, precum și continuarea implementării acestui program care să asigure paturi noi și mobilier nou, acreditat conform prevederilor legislației actuale în toate secțiile spitalului.

În calitate de vicepreședinte al Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie (ASPP), ați subliniat importanța îmbunătățirii calității serviciilor pentru pacienți. Ce măsuri concrete ați implementat la nivelul spitalului pentru a atinge acest obiectiv?

Am implementat o serie de măsuri concrete menite să crească standardele de îngrijire. Am investit în aparatură medicală de ultimă generație – inclusiv un ecograf Doppler cu trei sonde, aparate EEG noi și holtere EKG – care permit diagnosticarea precisă și rapidă. Pentru siguranța pacienților, am instalat sisteme de apel on-call la fiecare pat și în spațiile comune, asigurând intervenția promptă a personalului.

Totodată, am îmbunătățit standardele de igienă printr-un program riguros de curățenie și dezinfecție, utilizând echipamente moderne și consumabile de unică folosință, în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătății, prin folosirea lavetelor de unică folosință și a mopurilor plate destinate folosirii unei singure încăperi, care se curăță și se dezinfectează și impregnează ulterior în mașinile din spălătoria spitalului.

De asemenea am specializat personal al spitalului cu competențele de navigator medical, activitatea prin care sperăm, cu caracter de promotori la nivel național, să dezvoltăm calitatea și asigurarea sprijinului necesar pentru pacienți și aparținători în parcurgerea etapelor actului medical specific psihiatric.

Odată cu reabilitarea clădirii centrale a spitalului, ne dorim implementarea unui sistem integrat, centralizat de monitorizare a pacienților cu risc de suicid, sistem care își propune creșterea siguranței pacienților internați în cadrul spitalului, cu gestionarea eficientă a cheltuielilor financiare care presupun implementarea unui sistem de monitorizare care să sporească eficiența procedurilor actuale de monitorizare a pacienților cu risc ai spitalului.

Alături de dr. Ciprian Băcilă, directr medical

Care au fost principalele provocări întâmpinate în gestionarea resursei umane în cadrul spitalului și cum ați reușit să le depășiți?

Gestionarea unei echipe de peste 530 de angajați, cu specializări și niveluri de calificare foarte diverse, presupune provocări semnificative. De la muncitori necalificați până la medici primari sau cercetători, resursa umană necesită o abordare adaptată și echilibrată. Una dintre prioritățile mele a fost să asigur o distribuție echitabilă a personalului în toate secțiile și compartimentele, corelată cu nevoile reale ale pacienților.

În plus, am pus accent pe motivarea și formarea profesională continuă a personalului asigurând anual un buget prevăzut pentru formare profesională, considerând că doar o echipă bine pregătită și implicată poate garanta servicii medicale de calitate.

Am reușit să menținem alocarea bugetară, cu toate provocările funcționale specifice, an de an cel puțin la același nivel tocmai pentru a putea da șansa tuturor angajaților la accesul la formare profesională continuă. De asemenea am implementat un sistem de alocare financiară a resurselor pe secții și compartimente  în funcție de performanțele actului medical realizat la nivel de structură, sistem care sperăm să motiveze și mai mult angajații secțiilor medicale în atingerea indicatorilor alocați secțiilor în care aceștia activează.

Colaborarea constantă cu sindicatele și structurile profesionale ale angajaților spitalului a fost esențială în depășirea provocărilor și menținerea unui climat organizațional echilibrat în care am reușit printr-o abordare comună să asigurăm acel echilibru necesar între cheltuirea rațională a resurselor spitalului, dar și asigurarea unui climat de muncă modern, îngrijit, toate acestea având în centru interesul pentru pacient.

Cum a evoluat colaborarea spitalului cu autoritățile locale și cu alte instituții în vederea îmbunătățirii serviciilor de sănătate mintală în comunitatea sibiană?

Colaborarea cu autoritățile locale, în special cu Consiliul Județean Sibiu, a fost una constantă și benefică, reflectându-se direct în creșterea calității hoteliere dar și a calității serviciilor medicale oferite pacienților noștri. Datorită sprijinului financiar și instituțional, spitalul a beneficiat și beneficiază în continuare de investiții importante în modernizarea secțiilor, eficientizarea energetică a clădirilor și achiziția de echipamente medicale performante.

De asemenea, parteneriatul cu Primăria Municipiului Sibiu s-a consolidat prin programul local „Agenda Sănătății”, care susține dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală. Aceste colaborări demonstrează că sănătatea mintală este tratată ca o prioritate la nivel local și că instituțiile pot conlucra eficient în interesul comunității.

Colaborarea a fost una eficientă și cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu, dar și cu Direcția de Sănătate Publică a județului Sibiu, instituții cu care am reușit să avem o bună colaborare și să găsim întotdeauna cele mai bune soluții la provocările inerente care apar în funcționarea de zi cu zi a instituțiilor publice.

Ce inițiative ați întreprins pentru a crește gradul de conștientizare și educare a populației cu privire la sănătatea mintală și pentru a reduce stigmatizarea asociată tulburărilor psihice?

Combaterea stigmei asociate bolilor psihice este o direcție strategică esențială pentru spitalul nostru. În ultimii ani, am derulat numeroase inițiative care vizează educarea publicului și promovarea unei atitudini deschise față de sănătatea mintală. Participările constante la conferințe, congrese și evenimente naționale, dar și colaborările cu presa locală și națională, au contribuit la transmiterea unor mesaje clare de conștientizare și respect pentru demnitatea pacientului psihiatric.

Printre activitățile care merită menționate arătăm că continuăm să sprijinim și în acest an, al treilea la rând, printr-o bună și constantă colaborare cu Universitatea Lucian Blaga, organizarea unui alt eveniment de top, pentru tinerii rezidenți și specialiști psihiatridin țară – Școala de Vară de Psihopatologie de la Păltiniș.

Un moment de referință a fost parteneriatul media în cadrul Conferinței de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală din 2024, când vocile specialiștilor au ajuns direct în spațiul public.

Expoziția „Terapie din artă”, organizată anual la Muzeul Național Brukenthal, a reprezentat un demers cultural cu impact social major, aducând în prim-plan realitatea pacienților noștri prin mijloace artistice.

Aceste activități sunt de notorietate ele având deja ani de prezență continuă în activitateapsihiatrică națională, iar în ultimii ani am reușit și atragerea de lectori internaționali în cadrul acestor manifestări științifice desfășurate în parteneriate la Sibiu.

De asemenea la nivelul spitalului, am inițiat un pod-cast propriu prin care transmitem mesaje de informare și prevenție, cu intervenții ale specialiștilor unității medicale, dar și ale foștilor pacienți și aparținătorilor, într-un demers de umanizare a spitalului și de consolidare a încrederii publicului. În acest an, în 2025, spitalul a participat pentru prima dată la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), cu o expoziție multimedia itinerantă care evidențiază importanța sănătății mintale și rolul nostru activ în comunitate.

Nu în ultimul rând, activitățile creative desfășurate în cadrul secției de ergoterapie sunt promovate constant online, iar parteneriatele cu instituții culturale locale – precum Muzeul ASTRA, Muzeul Național Brukenthal, Ansamblul profesionist Junii Sibiului, Filarmonica de Stat din Sibiu, Teatrul Gong, Grădina Zoologică sau Școala de Arte și Meserii „Ilie Micu”– contribuie la integrarea pacienților și la deschiderea comunității față de realitatea lor.

Investiții și reabilitări

În ceea ce privește investițiile din spital. Care considerați că au fost cele mai importante achiziții în aparatură?

Printre cele mai relevante investiții în aparatură medicală se numără dotarea fiecărei secții cu echipamente esențiale pentru intervenții rapide și sigure: monitoare de funcții vitale, truse de urgență, aparate EKG, precum și sisteme de supraveghere video și, acolo unde este permis de lege, audio. De asemenea, în cadrul Colectivului de Cercetare Științifică în Neuroștiințe, am investit în aparatură de înaltă performanță, care susține activitatea științifică și inovarea în domeniul sănătății mintale. Aceste dotări nu doar că sporesc calitatea actului medical, ci creează și un mediu mai sigur și mai predictibil pentru pacienți și personalul medical.

Raportat la cifre, doar în secțiile de copii care sunt în număr de trei față de cele șase secții de adulți putem arăta că în ultimii trei ani am efectuat dotări finalizate cu aparatură și paturi pe toate cele trei secții în valoare de aproximativ 230 mii lei. Î

n acest an 2025, cu finanțare exclusivă din bugetul Consiliului Județean Sibiu, avem în curs de execuție și finalizare obiectivul de înlocuire lifturi actuale din clădirea destinată copiilor, un obiectiv cu o valoare de aproximativ 385 mii lei. De asemenea tot în anul 2025, avem prinse în buget, dotări cu aparatură ale secției de recuperare neuro-psiho-motorie copii o valoare aproximativă de 520 mii lei, finanțare pe care încercăm să o atragem din alte surse financiare decât veniturile realizate în mod direct prin act medical prestat la nivelul spitalului.

Despre reabilitatre clădirilor și a secțiilor ce ne puteți spune? Ce s-a finalizat și ce mai trebuie făcut?

Modernizarea infrastructurii spitalului este una dintre prioritățile majore ale mandatului meu. Reabilitarea clădirilor are loc etapizat, cu o planificare riguroasă în funcție de urgențele medicale, oportunitățile de finanțare și obiectivele de eficiență energetică.

Printre realizările de referință se numără reabilitarea energetică completă a Pavilionului Secției IV – Geriatrie, finalizată în 2022, precum și construirea noii clădiri așa numită a Ambulatoriului pentru Adulți, finalizată în 2023, prin fonduri europene.

În fapt aceasta găzduiește laboratorul de analize medicale, spitalizarea de zi a spitalului, ambulatoriul de adulți, centrul de sănătate mintală pentru adulți și structura de ergoterapie a spitalului.

Pavilionul Central se află în plin proces de reabilitare energetică, cu termen de finalizare estimat în august 2026. Lucrările vizează modernizarea instalațiilor, izolarea termică, instalarea de panouri solare și introducerea unui sistem inteligent de management al energiei.

Pentru Secția V (adicții) și clădirea Policlinicii, proiectele de execuție sunt în curs, urmând ca lucrările să înceapă în 2025.

De asemeneaavem în lucru proiectul pentru modernizarea clădirii dedicată secțiilor de copii și se lucrează și la un proiect pentru reabilitarea si modernizarea Ambulatoriului integrat de copii.

În 2025 am finalizat reabilitarea completă a clădirii centralei termice, o investiție care a vizat atât eficientizarea energetică, cât și sustenabilitatea prin montarea a 80 de panouri solare care eficientizează cheltuielile cu utilitățile pentru funcționarea spitalului

Toate aceste reabilitări au un aport major și definitoriu al echipei de la Consiliul Județean Sibiu, ordonatorul principal de credite al spitalului care este și proprietarul clădirilor și care astfel este și beneficiarul direct promotor al proiectelor de modernizare depuse spre finanțare europeană nerambursabilă.

Pe de altă parte, aportul direct al managementului spitalului este cel rezultat din susținerea pe fondurile proprii a lucrărilor de întreținere și reabilitare a clădirilor spitalului, rezultate din veniturile realizate din act medical prestat și care, de asemenea, au fost unele notabile ca și valori alocate în ultimii 4 ani de mandat.Printre acestea menționăm amenajarea în curtea spitalului a peste 90 de locuri de parcare, reamenajarea băilor în opt secții/compartimente ale spitalului, reconfigurarea și dotarea conform prevederilor legale a izolatoarelor în două secții ale spitalului, reabilitarea și modernizarea bucătăriei spitalului, reabilitarea și modernizarea clădirii C13 pentru relocarea farmaciei spitalului într-un spațiu conform prevederilor legale actuale, lucrări realizate în totalitate din fonduri proprii.

Gestionarea dosarelor penale pentru mită și agresiune sexuală

În octombrie 2023, un medic șef de secție a fost cercetat pentru presupusa primire de mită. Cum a gestionat conducerea spitalului această situație și ce măsuri ați luat pentru a preveni astfel de incidente în viitor?

Situația a fost tratată cu maximă responsabilitate și transparență. Imediat după demararea investigației, am dispus măsurile administrative în conformitate cu cadrul legal și cu principiile etice care guvernează activitatea instituției.

Conducerea spitalului a colaborat deschis cu organele competente, oferind sprijin pentru desfășurarea anchetei în condiții de transparență și legalitate. Măsurile luate au acționat și pentru protejarea integrității instituției.

Pentru a preveni repetarea unor asemenea incidente am adoptat o serie de măsuri suplimentare, printre care am intensificat activitățile de instruire a personalului în privința eticii profesionale în serviciul public, am revizuit și consolidat codul de conduită instituțional și am eficientizat procedurile interneși respectiv mecanismele de raportare privind sesizarea comportamentelor neconforme dar și practicarea acestora.

De asemenea prin Comitetul Director al spitalului am adus modificări contractelor de management ale secțiilor medicale, dar si adoptarea unor măsuri care să reducă riscul de apariție pe viitor pentru astfel de incidente, dar și care să crească posibilitatea luării de măsuri care se impun în astfel de situații.

Menționăm și faptul că la acest moment medicul vizat nu mai deține funcția de conducere a secției, iar cazul se află în continuare pe rolul instanței, nefiind soluționat definitiv.

Un alt caz grav a fost cel al infirmierului condamnat pentru violarea a patru paciente în 2022. Cum ați reacționat la aceste evenimente și ce schimbări ați introdus în procedurile interne pentru a asigura siguranța pacienților? ​

A fost un moment extrem de dureros și sensibil pentru imaginea spitalului, pe care apreciez că l-am gestionat cu promptitudine și cu toată responsabilitatea necesară. De la apariția primelor suspiciuni, spitalul a sesizat imediat organele de anchetă, iar conducerea a coroborat deplin cu autoritățile în desfășurarea investigației.

La nivel intern am inițiat o evaluare amplă a vulnerabilităților din sistemul intern de siguranță.

Pentru a preveni apariția unor asemenea incidente în viitor și pentru a crește gradul de siguranță al pacienților, printre măsurile adoptate am intensificat monitorizarea activității personalului,am revizuit procedurile interne, am instalat sisteme de supravegherevideo suplimentare în spațiile cu risc mai ridicat de abuzuri, sigur acolo unde legea permite.

O altă măsură a fost cea de a reinstrui personalul în privința respectării drepturilor pacientului și a conduitei profesionale, comunicarea empatică și prevenirea oricăror forme de abuz, ocazie cu care am reiterat politica managerială a instituției de toleranță zero față de orice fel de abuz asupra încălcării drepturilor pacienților. Cazulmenționat de dvs. se află în prezent în stadiul de apel la Curtea de Apel Alba Iulia.

Având în vedere aceste incidente, ce strategii ați adoptat pentru a reconstrui încrederea publicului în instituția pe care o conduceți și pentru a asigura un mediu sigur și etic pentru pacienți și personal?

Reconstruirea încrederii publice a fost și rămâne o prioritate esențială. Am adoptat o politică de comunicare deschisă și responsabilă, menținând un dialog constant cu pacienții, aparținătorii și autoritățile locale. În paralel, am întărit normele de conduită profesională, am îmbunătățit mecanismele de sesizare a comportamentelor inadecvate și am consolidat cultura eticii și respectului în rândul angajaților.

Am intensificat colaborarea cu instituțiile din comunitate, tocmai pentru a demonstra că spitalul nostru este un partener de încredere, preocupat în mod real de siguranța pacienților și de calitatea serviciilor oferite. Suntem ferm angajați în promovarea unui climat profesional, sigur și empatic, în care atât pacienții cât și angajații se simt protejați, respectați și susținuți.

Număr dublu de dependenți de droguri în ultimii cinci ani, în Sibiu

Statisticile arată că numărul sibienilor tratați pentru dependența de droguri s-a dublat în ultimii cinci ani, iar peste 40 au fost internați fără consimțământul lor. Cum a influențat această creștere activitatea spitalului și ce măsuri ați implementat pentru a face față acestei provocări?

Această creștere semnificativă a cazurilor de dependență a determinat o adaptare rapidă și coerentă a activității spitalului nostru. Am consolidat echipele terapeutice prin integrarea unor specialiști în adicții – psihiatri, psihologi clinicieni și asistenți sociali – pentru a oferi intervenții multidisciplinare și personalizate. Totodată, am elaborat protocoale clare de intervenție rapidă pentru pacienții aflați în stare critică, care includ testare toxicologică imediată și evaluare psihiatrică de urgență.

În paralel, ne-am concentrat pe instruirea continuă a personalului cu privire la specificul internărilor nevoluntare și la respectarea strictă a drepturilor pacientului.

În plan logistic, prin Consiliului Județean, s-au accesat fonduri pentru modernizarea infrastructurii și achiziționarea de echipamente necesare pentru diagnostic și tratament.

Pe termen lung, eforturile noastre urmăresc nu doar gestionarea adecvată a urgențelor, ci și prevenirea recidivelor prin suport specializat solicitat. De asemenea suntem pregătiți să fim parteneri implicați ai altor instituții ale statului în ceea ce privește și alteacțiuni și activități de sprijin pentru facilitarea reintegrării sociale a pacienților.

În 2020, spitalul a încheiat un protocol de colaborare cu Asociația Crucea Albastră și Consiliul Județean Sibiu pentru a sprijini persoanele cu dependențe de alcool și droguri. Care au fost rezultatele acestei colaborări și cum a contribuit la îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților? ​

Colaborarea cu Asociația Crucea Albastră și Consiliul Județean Sibiu s-a dovedit esențială pentru extinderea spectrului de servicii adresate persoanelor cu adicții. Am reușit astfel să sprijinim asigurareaunei continuități a îngrijirii, de la intervenția medicală specializată până la suportul comunitar oferit după externare. Pacienții beneficiază de consiliere psihologică, sprijin familial și posibilitatea includerii în programe de reabilitare în comunități terapeutice.

Acest parteneriat a consolidat conexiunea între tratamentul psihiatric și reinserția socială, oferind beneficiarilor o șansă reală la recuperare pe termen lung. Modelul colaborativ demonstrează cât de importante sunt rețelele de suport interinstituțional în gestionarea dependențelor, o problemă tot mai complexă în societatea contemporană.

Spitalul a achiziționat în anul 2023 un aparat de cromatografie lichidă, fiind primul spital de psihiatrie din România care deținea un astfel de echipament. Cum a îmbunătățit acest aparat diagnosticarea și tratamentul pacienților care consumă substanțe psihoactive? ​

Această achiziție a fost realizată din fonduri atrase pe programe depuse de spital spre finanțare, din afara veniturilor proprii și a reprezentat o investiție strategică majoră în modernizarea actului medical. Acesta este un instrument esențial în diagnosticarea rapidă și precisă a consumului de substanțe psihoactive, permițând stabilirea exactă a tipului și concentrației acestora în organism. Acest lucru ne permite să individualizăm tratamentele, să monitorizăm evoluția pacientului și să oferim un suport medical-legal solid.

Totodată, timpul de reacție clinică s-a redus semnificativ, facilitând intervenția terapeutică țintită imediată.

Suntem mândri să fim primul spital de psihiatrie din România care deține acest tip de echipament, ceea ce ne plasează la un standard ridicat de performanță în domeniul toxicologiei clinice.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de droguri consumate de pacienții care ajung la spital și ce strategii terapeutice aplicați pentru fiecare tip de dependență?​

Cele mai frecvente substanțe identificate în rândul pacienților internați în 2024 sunt canabisul (THC), marijuana și benzodiazepinele. Strategiile terapeutice sunt adaptate fiecărui tip de substanță și profilului psihiatric al pacientului. Etapele includ detoxifierea inițială, evaluarea medicală și psihologică completă, intervenții psihoterapeutice specifice, tratament farmacologic și, acolo unde este necesar, direcționarea către centre de reabilitare post-cură.

Abordarea este integrată și multidisciplinară, implicând psihiatrul, psihologul, asistentul social și, în anumite cazuri, reprezentanții familiei, cu scopul de a oferi pacientului nu doar tratament, ci și sprijin pentru reintegrare și prevenirea recidivei.

De asemenea, un pas important, în anul 2025 a fost integrarea Agenției Naționale Antidrog – structură teritorială Sibiu – în cadrul Centrului de Sănătate Mintală al spitalului nostru în urma procesului de reorganizare națională.

Deși este la început și procesul de integrare necesită multiple ajustări, reglări și dezvoltare, cu asigurarea fondurilor suplimentare necesare, acest demers sperăm să întărească capacitatea de intervenție comunitară și să asigure o coordonare eficientă în prevenția și tratamentul dependențelor oferind pacienților acces la servicii specializate într-un cadru medical complex.

Internările nevoluntare au crescut semnificativ în ultimii ani. Cum gestionați aceste situații delicate?

Spitalul nostru este singura unitate din județ în care se aplică procedura internării nevoluntare. Gestionarea acestor situații se face cu maximă responsabilitate, respectând cu strictețe cadrul legal și etic. Fiecare caz este evaluat de medicul psihiatru curant, iar decizia este analizată de comisia internă de internare nevoluntară, urmând confirmarea de către instanță.

Dispunem de o echipă multidisciplinară formată din medici, psihologi, asistenți sociali și juriști, care se asigură că termenele și drepturile pacientului sunt respectate, că acesta este tratat cu demnitate și că familia este implicată în procesul de informare și susținere. Audierile judiciare se realizează prin videoconferință, asigurând protecția intimității pacientului și reducerea stresului procedural. Este un mecanism complex, dar necesar, care are ca scop echilibrul între siguranța pacientului, a celor din jur și respectarea drepturilor fundamentale.

Având în vedere colaborarea cu Asociația Crucea Albastră, cum evaluați importanța parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale în tratarea și recuperarea persoanelor cu dependențe?​

Colaborarea cu organizații non-guvernamentale, cum este Asociația Crucea Albastră, este vitală pentru eficiența tratamentului și pentru recuperarea pe termen lung a persoanelor afectate de dependență. Spitalul oferă intervenția medicală de urgență, stabilizarea și inițierea tratamentului, însă succesul real al recuperării depinde de sprijinul ulterior – consiliere, reintegrare, sprijin familial – acolo unde ONG-urile au un rol esențial.

Aceste parteneriate aduc expertiză socială, flexibilitate și capacitatea de a răspunde nevoilor individuale ale pacienților într-un mod continuu. Evaluăm această colaborare ca fiind una strategică și indispensabilă pentru construirea unui sistem de îngrijire comunitar coerent mai ales în intervențiile post-externare, eficient și orientat spre reintegrarea reală a beneficiarilor în societate.

Ce inițiative ați întreprins pentru a preveni recidiva în rândul pacienților tratați pentru dependența de droguri și cum colaborați cu comunitatea locală pentru a sprijini reintegrarea acestora?

Prevenirea recidivei reprezintă un obiectiv esențial în strategia terapeutică a spitalului nostru, întrucât succesul tratamentului dependențelor nu se evaluează doar prin dezintoxicare, ci prin capacitatea pacientului de a se reintegra funcțional în viața socială și familială. În acest sens, am consolidat parteneriatele cu ONG-uri precum Asociația Crucea Albastră, care oferă servicii specializate post-cură, consiliere și sprijin comunitar.

La nivel intern, am dezvoltat activități în cadrul Compartimentului de Ergoterapie și Terapie Ocupațională, cu scopul de a restabili stima de sine, motivația personală și abilitățile sociale ale beneficiarilor.

În perspectivă, dorim să inițiem o campanie locală de informare și educare adresată atât pacienților, cât și familiilor acestora, pentru a preveni recăderile și a stimula construirea unui mediu de suport în afara spitalului. În acest scop vom folosi atât colaborarea cu ONG-uri dar și noile atribuții preluate prin integrarea structurii județene de Anti-Drog despre care vorbeam mai sus. De asemenea, de-a lungul timpului am inițiat diverse activități de conștientizare prin structura Centrului de Sănătate mintală copii din cadrul spitalului nostru.

Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în tratarea pacienților dependenți de droguri și ce resurse suplimentare considerați că ar fi necesare pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii?

Dependența de substanțe este o afecțiune multifactorială, care depășește de multe ori sfera exclusiv medicală, iar tratarea ei implică o abordare complexă, interdisciplinară, comunitară, completă și de durată. Printre cele mai mari provocări identificate se numără: prezentarea tardivă la tratament când adicția este deja avansată și însoțită de comorbidități psihiatrice sau somatice grave, frecvența crescută a recăderilor determinate de lipsa unui sistem integrat de sprijin după externare și de dificultățile de reinserție socială, rezistența la intervențiile terapeutice și lipsa motivației în cazul pacienților internați nevoluntar, precum și lipsa unei infrastructuri post-cură funcționale.

Gestionarea eficientă a dependenței de droguri presupune o abordare integrată, pe termen lung, care să combine intervenția clinică cu sprijinul comunitar și politicile publice coerente iar pentru a răspunde adecvat acestor provocări ca și resurse suplimentare, externe spitalului, putem menționa:

• Extinderea rețelei de centre post-cură și servicii de tip ambulatoriu, în parteneriat cu autoritățile locale și ONG-uri specializate;

• Creșterea numărului de specialiști în adicții, inclusiv psihoterapeuți, asistenți sociali și consilieri în adicții, inclusiv prin diversificarea interdisciplinară a echipei medicale prin introducerea de medici de familie în echipa medicală pentru intervenție în cazul adicțiilor;

• Dezvoltarea deprograme educaționale și preventive în școli și comunități, pentru reducerea stigmatizării și intervenția timpurie;

• Crearea unor mecanisme sustenabile de finanțarea programelor multidisciplinare personalizate, care combină tratamentul psihiatric, suportul psihologic și integrarea socială.

• Asigurarea de măsuri care să stimuleze formarea profesională psihiatrică pediatrică întrucât incidența consumului de droguri cunoaște în ultima perioadă o creștere și în zona copiilor și a tinerilor sub 18 ani.

Concluzionând, combaterea eficientă a dependenței necesită o politică publică coerentă și o solidaritate reală între instituțiile implicate.

Despre lecții și viitor

Care considerați că sunt principalele lecții învățate în timpul mandatului dumneavoastră și ce recomandări aveți pentru viitorul manager al spitalului?

Una dintre cele mai importante lecții învățate este că leader-shipul într-o instituție medicală presupune echilibru între viziune strategică, construirea și menținerea unei echipe închegate care să muncească pentru atingerea obiectivelor asumate ale instituțieiprecum și gestionarea concretă a resurselor și nevoilor curente. În perioada mandatului meu, am învățat că investiția în oameni – prin formare profesională continuă, recunoaștere și susținere – este cel mai important pas spre performanță instituțională.

De asemenea, am realizat cât de esențială este deschiderea spre colaborare, fie cu autoritățile locale, fie cu alte instituții și autorități partenere din sănătatea publică de la nivel județean sau național. Viitorului manager i-aș recomanda să continue această linie de transparență și parteneriat, să prioritizeze sănătatea mintală ca domeniu de interes public major și în activitatea zilnică să păstreze mereu orientarea instituțională către pacient, ca centru al tuturor deciziilor.

Privind în perspectivă, ce proiecte sau direcții de dezvoltare ați dori să vedeți continuate sau inițiate în cadrul spitalului pentru a răspunde nevoilor pacienților și ale comunității?

Consider esențială continuarea investițiilor în infrastructura spitalului, cu accent pe modernizarea spațiilor terapeutice și extinderea capacităților și a ariei de tratament pentru adicții și tulburări severe.

De asemenea, îmi doresc dezvoltarea paletei de servicii medicale complementare specifice diagnosticelor psihiatrice în ambulatoriul integrat al spitalului în paralel cu dezvoltarea accesării programelor de sănătate disponibile în sistemul de sănătate românesc pentrupatologia psihiatrică.

O altă direcție importantă ar fi reușirea acreditării RENAR a laboratorului medical al spitalului, sens în care am desfășurat deja pași importanți, dar și digitalizarea serviciilor administrative și medicale, pentru eficientizarea activității și creșterea accesibilității, proiect aflat în dezvoltare, de asemenea, cu ajutorul Consiliului Județean Sibiu. Nu în ultimul rând, susțin crearea unor programe de intervenție timpurie în colaborare cu școlile și comunitățile, pentru a preveni apariția afecțiunilor psihiatrice în rândul tinerilor.

O să vă depuneți dosarul pentru un nou mandat?

Da, intenționez să-mi depun dosarul pentru a candida la concurs cu un plan de management pentru continuarea dezvoltării spitalului înăuntrul termenului unui nou mandat.

Consider că multe dintre proiectele începute în ultimii ani necesită continuitate pentru a-și atinge întregul potențial, că la spital încă este loc de a face multe lucruri bune pentru dezvoltarea și modernizarea lui, pentru creșterea calității și a siguranței actului medical, pentru aprofundarea respectării drepturilor și demnității pacienților iar echipa pe care am reușit să o formez si să o coordonez este pregătită să ducă mai departe aceste juste și asumate inițiative.

Cred cu tărie în rolul spitalului nostru ca pilon regional în sănătatea mintală și îmi doresc să contribui, în continuare printr-un act de management sănătos instituțional la consolidarea lui.

Încheiem cu un mesaj?

Aș dori să transmit un mesaj de recunoștință întregii echipe a spitalului, de la muncitor necalificat, muncitor calificat, îngrijitor de curățenie, infirmier și asistent medical, până la asistenți sociali, psihologi, personal TESA și conducători de structuri/servicii ale spitalului, medici psihiatri, medici șefi de secții și directori care demonstrează zilnic profesionalism, empatie și reziliență în fața provocărilor.

Mulțumesc și partenerilor noștri din comunitate, autorităților locale și colaboratorilor din societatea civilă, alături de care construim soluții pentru sănătatea mintală. În final, încurajez publicul să privească psihiatria nu cu teamă sau prejudecată, ci cu încrederea că este un domeniu medical care salvează vieți și redă demnitatea.

Și nu în ultimul rând, mai aleg să mulțumesc și tuturor oamenilor, cu sau fără legătură cu spitalul nostru, care pot să vadă în pacienții psihiatrici omul din spatele diagnosticului