Cum ar arăta Sibiul după ce s-ar aplica legea care cere minim 5.000 de locuitori pentru comune și 10 mii pentru oraș. AI propune reîmpărțirea județului. Primar: „Este obligatorie o astfel de decizie”

Două municipii, șase orașe și 18 comune. Aceasta este varianta realizată de inteligența artificială dacă s-ar aplica în județul Sibiu regula ca fiecare comună să aibă 5.000 de locuitori, iar într-un oraș să locuiască minim 10 mii de locuitori.

Discuția e veche, și vine regulat în contextul în care aproape fiecare guvern propune reorganizarea administrativă a țării și reducerea numărului de bugetari.

Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură.

Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.

Noi am cerut programului ChatGPT folosind mai multe grafice și imagini să realizeze o împărțire a județului, folosind populația dată de recensământul încheiat în 2022, actuala structură a județului și cerințele enunțate mai sus: comune cu 5.000 de locuitori și orașe de minim 10 mii de locuitori.

Astfel, ChatGPT propune un județ cu două municipii, în primul rând, Sibiu și Mediaș.

Sibiul ar urma să înglobeze și comunele Cristian și Poplaca.

Aplicația explică și motivul: ”Asta ar facilita o planificare integrată a infrastructurii turistice (pârtii de schi, telescaun), ar exista o singură unitate administrativ-teritorială. Ar fi o singură strategie de marketing și promovare, ceea ce ar duce în final la o calitate îmbunătățită a serviciilor turistice. O administrație unică ar putea stabili standarde mai ridicate pentru serviciile de aici”, precizează inteligența artificială.

Municipiul Mediaș ar urma să se unească cu Moșna și Valea Viilor, localități sub 3.000 de locuitori.

Județul ar urma să aibă 6 orașe. Cisnădie ar urma să se unească cu Sadu, Avrigul cu Racovița, Agnita cu Bârghiș, Dumbrăveni cu Alma și Copșa Mică cu Târnava, Tălmaciu cu Boița și Turnu Roșu. În plus, ar urma să se formeze un nou oraș, Șelimbăr. Actuala comuna are conform recensământului 17.492 de locuitori, mult peste pragul de 10 mii de locuitori, pentru un oraș.

Actualele orașe Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului și Săliște ar urma să devină comune. Ocna ar urma să aibă 6.673 de locuitori chiar și după unirea cu Șura Mică. Miercurea Sibiului ar urma să aibă 5.387 de locuitori, chiar și în condițiile unirii cu Apoldul de Jos și Ludoș. Săliște ar urma să aibă 9.407 de locuitori, aproape de pragul pentru oraș, în condițiile unirii cu Săliște, Poiana și Tilișca.

Citește și:

Regionalizarea PSD. Variantele de reformă administrativă ale României. Sibiul a fost sub Brașov, în fiecare variantă a social-democraților

”Este obligatorie o astfel de decizie”

Gheorghe Roman, primarul municipiului Mediaș susține că o reorganizare administrativ-teritorială ar fi necesară, însă e de părere că e aproape imposibilă.

”Nu știu dacă va exista vreodată consens politic pentru o astfel de reformă a administrației publice locale dar în opinia mea, dacă se dorește cu adevărat o economie substanțială la bugetul de stat, este obligatorie o astfel de decizie”, spune primarul.

Valentin Ivan e primar al comunei Sadu și președinte al Filialei Județene Sibiu a Asociației Comunelor din România (A.Co.R.). El spune că nu există în acest moment o condiție privind numărul de locuitori, iar cetățenii ar fi trebuit să fie cei care decid dacă și când se vor uni cu alte localități.

„În actuala formă a legii, nu este prevăzută nicio comasare forțată a unităților administrativ-teritoriale. Orice proces de unificare teritorială se poate realiza numai prin voința comunităților locale, exprimată democratic, prin referendum, conform legislației și principiilor constituționale în vigoare.

Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre o reorganizare administrativă a României, consider că este nevoie de o analiză amplă, echilibrată și fundamentată, nu de măsuri pripite. Reforma trebuie să țină cont de principiul subsidiarității, asumat de toate statele membre ale Uniunii Europene, potrivit căruia deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetățean, de către autoritățile locale care înțeleg cel mai bine nevoile comunității.

De asemenea, trebuie să ținem cont de realitățile teritoriale, de nivelul insuficient al digitalizării naționale și de faptul că multe baze de date – precum Registrul Agricol Național (RAN), Registrul Electronic al Nomenclaturii Stradale (RENNS) sau ghișeul.ro – nu sunt încă integrate complet, ceea ce face imposibilă o reformă administrativă coerentă în acest moment.

Nu putem reduce administrația publică locală la simple cifre. U.A.T.-urile nu gestionează doar bugete, ci oameni, teritorii și identități locale. Cred într-o reformă reală, construită pe dialog, date corecte și consultare autentică între Guvern și structurile asociative ale autorităților locale.

Susținem ideea de eficientizare și comasare a serviciilor publice la nivel asociativ, acolo unde este justificat, însă nu putem accepta desființarea arbitrară a comunelor fără o analiză reală a efectelor și fără respectarea voinței comunităților.

Reforma administrativă și fiscală este necesară, dar trebuie făcută cu responsabilitate, cu respect pentru principiile autonomiei locale și subsidiarității. România are nevoie de o reformă pentru oameni și comunități, nu de una construită pe genunchi și orientată exclusiv spre cifre”, a transmis Valentin Ivan pentru Turnul Sfatului.

Citește și:

Județul Sibiu împlinește 100 de ani. Dar fără zona de nord, tot mai nemulțumită de conducere. „La următoarea reorganizare teritorială trebuie consultată populația”

Propunerea inteligenței artificiale: